Mercurial > emacs
view etc/TUTORIAL.ro @ 43585:43930eddece3
*** empty log message ***
author | André Spiegel <spiegel@gnu.org> |
---|---|
date | Thu, 28 Feb 2002 10:00:44 +0000 (2002-02-28) |
parents | a805c458f385 |
children | 695cf19ef79e d7ddb3e565de |
line wrap: on
line source
Copyright (c) 1998 Free Software Foundation -*-coding: latin-2;-*- Traducere din englez�de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>. Mul�umiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi �i sugestii. A se citi sf�r�itul pentru condi�ii. Aceast� versiune a fost produs� plec�nd de la versiunea �n limba englez�, care este Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc. Citi�i acum versiunea rom�neasc� a tutorialului de Emacs. Comenzile Emacs folosesc �n general tasta CONTROL (uneori denumit� CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). �n loc s� scriem META sau CONTROL de fiecare dat� c�nd vrem s� prefix�m un caracter, vom folosi urm�toarele prescurt�ri: C-<chr> �nseamn� c� �ine�i ap�sat� tasta CONTROL �n timp ce tasta�i caracterul <chr>. Astfel, C-f �nseamn�: �ine�i ap�sat� tasta CONTROL �i tasta�i f. M-<chr> �nseamn� c� �ine�i ap�sat� tasta META, EDIT sau ALT �n timp ce tasta�i <chr>. Dac� nu exist� tasta META, EDIT sau ALT, tasta�i <ESC>, ridica�i �i apoi tasta�i caracterul <chr>. Am notat cu <ESC> tasta ESC. Observa�ie important�: pentru a termina sesiunea Emacs, tasta�i C-x C-c. (Dou� caractere.) Caracterele ">>" la marginea din st�nga reprezint� instruc�iuni pentru a �ncerca o comand�. De exemplu: <<Liniile goale introduse aici de ini�ializarea comenzii help-with-tutorial>> >> Acum tasta�i C-v (citirea urm�torului ecran) pentru a v� muta la urm�torul ecran. (Executa�i aceast� comand� acum, tin�nd ap�sat� tasta CONTROL �n timp ce tasta�i v). De acum �nainte face�i acest lucru din nou, de fiecare dat� c�nd termina�i de citit ecranul. De remarcat c� exist� o zon� de suprapunere de dou� linii c�nd v� muta�i de la un ecran la altul; ave�i astfel o oarecare continuitate �n citirea textului. Primul lucru pe care trebuie s�-l sti�i este cum s� v� deplasa�i din loc �n loc �n text. �ti�i deja cum s� v� muta�i la urm�torul ecran cu C-v. Pentru a v� deplasa �napoi un ecran, tasta�i M-v (�ine�i ap�sat� tasta META �i tasta�i v, sau <ESC> v dac� nu ave�i o tast� META, EDIT, sau ALT). >> �ncerca�i s� tasta�i M-v �i apoi C-v de c�teva ori. * SUMAR ------- Urm�toarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane: C-v avanseaz� un ecran M-v �napoi un ecran C-l �terge ecranul �i reafi�eaz� totul pozi�ion�nd textul de l�ng� cursor �n centrul ecranului. (Este C-L, nu C-1.) >> G�si�i cursorul �i �ine�i minte ce text este �n jurul lui. Apoi tasta�i C-l. G�si�i cursorul din nou �i observa�i c� textul de l�ng� cursor este acela�i. * COMENZI DE BAZ� PENTRU CONTROLUL CURSORULUI --------------------------------------------- Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum v� muta�i la o anumit� pozi�ie �n textul de pe ecran? Sunt mai multe modalita�i �n care pute�i face acest lucru. Cel mai simplu este s� folosi�i comenzile C-p, C-b, C-f �i C-n. Fiecare din aceste comenzi mut� cursorul o linie sau coloan� �ntr-o anumit� direc�ie pe ecran. Diagrama urm�toare prezint� aceste patru comenzi �i arat� direc�iile �n care ele mut� cursorul. Linia precedent�, C-p : : �napoi, C-b .... Pozi�ia curent� a cursorului .... �nainte, C-f : : Linia urm�toare, C-n >> Muta�i cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau C-p. Tasta�i apoi C-l pentru a vedea �ntreaga diagram� centrat� pe ecran. Vi se va p�rea probabil mai simplu s� v� aminti�i aceste comenzi g�ndindu-v� la semnifica�ia lor �n limba englez�: P pentru previous, N pentru next, B pentru backward �i F pentru forward. Acestea sunt comenzile de baz� pentru pozi�ionarea cursorului �i le ve�i folosi tot timpul, deci ar fi foarte util s� le �nv筐a�i acum. >> Tasta�i c�teva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceast� linie. >> Muta�i-v� �n interiorul liniei cu C-f-uri �i apoi �n sus cu C-p-uri. Urm�ri�i ce face C-p atunci c�nd cursorul este �n mijlocul liniei. Fiecare linie se termin� cu un caracter NEWLINE care o separ� de linia urm�toare. Ultima linie �n fi�ierele dumneavoastr� ar trebui s� aib� un asemenea caracter la sf�r�it (de�i Emacs-ul nu-l necesit�). >> �ncerca�i s� tasta�i C-b la �nceputul unei linii. Cursorul ar trebui s� se mute la sf�r�itul liniei precedente, din cauza trecerii peste caracterul NEWLINE. C-f poate s� treac� peste un caracter NEWLINE, la fel ca �i C-b. >> Tasta�i c�teva C-b-uri, pentru a v� familiariza cu pozi�ia cursorului. Tasta�i apoi c�teva C-f-uri pentru a v� �ntoarce la sf�r�itul liniei. �nc� un C-f �i v� ve�i muta la linia urm�toare. C�nd ajunge�i s� trece�i peste �nceputul sau sf�r�itul ecranului, textul aflat dincolo de margine intr� �n ecran, permi�ndu-i Emacs-ului s� mute cursorul la pozi�ia specificat�, f�r� a ie�i din zona vizibil� (ecran). Aceast� opera�iune se numeste �n limba englez� "scrolling". >> �ncerca�i s� muta�i cursorul �n afara p�r�ii de jos a ecranului cu C-n �i observa�i ce se �ntampl�. Dac� mutatul caracter cu caracter este lent, pute�i muta cursorul cuv�nt cu cuv�nt. M-f (META-f) avanseaz� cursorul cu un cuv�nt, iar M-b mut� cursorul un cuv�nt �napoi. >> Tasta�i c�teva M-f-uri �i apoi c�teva M-b-uri. C�nd cursorul este �n mijlocul unui cuv�nt, M-f �l mut� la sf�r�itul cuv�ntului. C�nd cursorul este �n spa�iul dintre cuvinte, M-f �l mut� la sf�r�itul cuv�ntului urm�tor. M-b ac�ioneaz� similar, dar �n direc�ia opus�. >> Tasta�i M-f �i M-b de c�teva ori, intercalate cu C-f-uri �i C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f �i M-b din diverse pozi�ii �n interiorul cuvintelor �i �ntre ele. Observa�i paralela �ntre C-f �i C-b pe de o parte, �i M-f �i M-b pe de cealalt� parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru opera�ii referitoare la unit筐ile definite de limbaj (cuvinte, fraze, paragrafe), �n timp ce caracterele CONTROL opereaz� pe unit筐i de baz�, care sunt independente de tipul textului editat (caractere, linii, etc). Aceast� paralel� se aplic� �i �ntre linii �i fraze: C-a �i C-e mut� cursorul la �nceputul �i, respectiv sf�r�itul unei linii, �n timp ce M-a �i M-e �l mut� la �nceputul �i, respectiv sf�r�itul unei fraze. >> �ncerca�i c�teva C-a-uri, apoi c�teva C-e-uri. �ncerca�i c�teva M-a-uri, apoi c�teva M-e-uri. Remarca�i cum repetarea tast�rii lui C-a nu schimb� nimic, �n timp ce repetarea tast�rii lui M-a mut� cursorul la fraza urm�toare. De�i aceste opera�ii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare natural�. Pozi�ia cursorului �n text mai este numit� �i "punct" ("point" �n limba englez�). Cursorul arat� pe ecran pozi�ia punctului �n text. Opera�iile ce mut� cursorul (inclusiv comenzile ce mut� cursorul cuv�nt cu cuv�nt sau fraz� cu fraz�) sunt prezentate �n sumarul urm�tor: C-f avanseaz� un caracter C-b �napoi un caracter M-f avanseaz� un cuv�nt M-b �napoi un cuv�nt C-n avanseaz� o linie C-p �napoi o linie C-a �napoi la �nceputul liniei C-e avanseaz� la sf�r�itul liniei M-a �napoi la �nceputul frazei M-e avanseaz� la sf�r�itul frazei >> Exersa�i toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des folosite. Dou� alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-< (META Mai-mic), care mut� cursorul la �nceputul textului, �i M-> (META Mai-mare), care mut� cursorul la sf�r�itul textului. Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei �i deci este necesar s� ap�sa�i tasta SHIFT �n acela�i timp. Pe aceste terminale este nevoie s� ap�sa�i SHIFT �i c�nd tasta�i M-<; f�r� tasta SHIFT, a�i ap�sa M-virgul�. >> �ncerca�i M-< acum, pentru a v� muta la �nceputul tutorialului. Folosi�i apoi C-v �n mod repetat pentru a ajunge �napoi aici. >> �ncerca�i M-> acum, pentru a v� muta la sf�r�itul tutorialului. Folosi�i apoi M-v repetat pentru a ajunge �napoi aici. Pute�i de asemenea s� muta�i cursorul cu tastele s�ge�i, dac� terminalul are asemenea taste. Se recomand� �ns� acomodarea cu C-b, C-f, C-n �i C-p din trei motive. �n primul r�nd, aceste taste func�ioneaz� pe toate tipurile de terminale. �n al doilea r�nd, odat� ce v� obi�nui�i cu Emacs-ul, ve�i remarca faptul c� tastarea lor este mai rapid� dec�t cea a tastelor s�ge�i (pentru c� nu trebuie s� v� schimba�i pozi�ia m�inilor pe tastatur�). �n al treilea r�nd, odat� format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL, comenzile avansate de mutat cursorul se �nva� foarte u�or. Majoritatea comenzilor Emacs accept� un argument numeric; pentru majoritatea comenzilor, acest argument reprezint� un contor de repeti�ie. Contorul de repeti�ie se introduce tast�nd C-u, cifrele ce alc�tuiesc contorul �i apoi comanda. Dac� ave�i tasta META (EDIT sau ALT), exist� �i o alt� alternativ� pentru a introduce un argument numeric: tasta�i cifrele �n timp ce �ine�i tasta META ap�sat�. Se recomand� �ns� folosirea metodei cu C-u, deoarece func�ioneaz� pe orice terminal. De exemplu, C-u 8 C-f avanseaz� cursorul cu opt caractere. >> �ncerca�i s� folosi�i C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a muta cursorul dintr-o singur� comand� pe o linie apropiat� de aceasta. Majoritatea comenzilor utilizeaz� argumentul numeric ca un contor de repetitie. Anumite comenzi speciale �l folosesc �nsa �n mod diferit. C-v si M-v sunt printre aceste excep�ii. C�nd li se d� un argument numeric, ele mut� ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mut� ecranul cu 4 linii. >> �ncerca�i s� tasta�i C-u 8 C-v acum. Aceast� comand� trebuie s� mute ecranul �n sus cu 8 linii. Dac� doriti s� �l muta�i �napoi, pute�i s�-i da�i lui M-v un argument numeric. Dac� folosi�i sistemul X Window, exist� probabil o zon� rectangular� numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Pute�i deplasa textul manipul�nd "scroll bar"-ul cu mouse-ul. >> �ncerca�i s� ap�sa�i butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui s� mute textul la o pozi�ie determinat� de c�t de sus sau de jos a�i ap�sat pe scroll bar. >> �ncerca�i s� muta�i mouse-ul �n sus �i �n jos �in�nd butonul din mijloc ap�sat. Ve�i vedea c� textul se deplaseaz� �n sus �i �n jos corespunz�tor cu mi�carea mouse-ului. * C�ND EMACS-ul ESTE BLOCAT --------------------------- Dac� Emacs-ul �nceteaz� s� v� raspund� la comenzi, �l pute�i opri, f�r� s� pierde�i modific�rile f�cute p�n� acum, tast�nd C-g. Pute�i folosi C-g pentru a opri o comand� care dureaz� prea mult. Pute�i de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument numeric sau �nceputul unei comenzi pe care nu dori�i s� o continua�i. >> Tasta�i C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi tasta�i C-g. Tasta�i apoi C-f. Cursorul ar trebui s� se mute un singur caracter, pentru c� a�i oprit introducerea argumentului numeric cu C-g. Dac� a�i tastat un <ESC> din gre�eal�, pute�i s�-l anula�i cu un C-g. * COMENZI DEZAFECTATE --------------------- Anumite comenzi sunt dezafectate �n Emacs, �n a�a fel �nc�t utilizatorii s� nu le poat� folosi din neaten�ie. Dac� tasta�i una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afi�a un mesaj spun�nd ce comand� a�i tastat �i �ntreb�ndu-v� dac� dori�i s� continua�i. Dac� �ntr-adev�r dori�i s� �ncerca�i comanda respectiv�, tasta�i SPA�IU. �n mod normal, dac� nu dori�i s� executa�i comanda dezafectat�, r�spunde�i cu "n". >> Tasta�i <ESC> : (care este o comand� dezafectat�), apoi tasta�i n ca r�spuns la �ntrebarea pus� de Emacs. * FERESTRE ---------- Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afi財nd propriul s�u text. Vom explica mai t�rziu tehnicile de folosire a ferestrelor multiple. Acum vrem s� explic�m cum s� �nchide�i ferestrele care ar putea apare ca rezultat al afi冴rii unor documenta�ii sau rezultate specifice anumitor comenzi. Este simplu: C-x 1 o singur� fereastr� (adic� �nchide toate celelalte ferestre). Asta �nseamn� CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 m�re�te fereastra care con�ine cursorul p�n� c�nd ocup� �ntregul ecran. Toate celelalte ferestre sunt distruse. >> Muta�i cursorul la aceast� linie �i tasta�i C-u 0 C-l. >> Tasta�i C-h k C-f. Observa�i cum aceast� fereastr� se mic�oreaz�, �n timp ce o nou� fereastr� apare, afi財nd documenta�ia comenzii C-f. >> Tasta�i C-x 1 �i observa�i cum noua fereastr� dispare. * INTRODUCEREA �I �TERGEREA --------------------------- Dac� vre�i s� introduce�i text, pur �i simplu tasta�i textul dorit. Caracterele pe care le pute�i vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt interpretate de Emacs ca text �i introduse imediat. Tasta�i <Return> (tasta mai este etichetat� <Enter> uneori) pentru a introduce un caracter NEWLINE. Pute�i �terge ultimul caracter pe care l-a�i introdus tast�nd <Delete>. <Delete> este o tast� pe tastatur� etichetat� "Del" sau "Delete". �n unele cazuri tasta "Backspace" poate ac�iona ca <Delete>, dar nu �ntotdeauna! Mai general, <Delete> �terge caracterul dinaintea pozi�iei curente a cursorului. >> Executa�i urm�toarele opera�ii acum - tasta�i c�teva caractere, apoi �terge�i-le tast�nd <Delete> de c�teva ori. Nu v� teme�i c� ve�i schimba acest fi�ier; nu ve�i altera versiunea principal� a tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastr� personal�. C�nd o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentat� pe o linie de ecran, linia de text este continuat� pe urm�toarea linie de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta indic� o linie care a fost continuat�. >> Introduce�i text p�n� c�nd dep禳i�i cu c�teva caractere marginea din dreapta a ecranului. Ve�i observa apari�ia liniei de continuare. >> Folosi�i <Delete>-uri pentru a �terge textul p�n� c�nd linia �ncape din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va disp�rea. Pute�i �terge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. �tergerea unui NEWLINE dintre dou� linii concateneaza cele dou� linii. Dac� linia rezultat� este prea lung� pentru a fi afi�at� pe ecran, va fi afi�at� cu o linie de continuare. >> Muta�i cursorul la �nceputul unei linii �i tasta�i <Delete>. Aceasta concateneaz� linia curent� cu cea precedent�. >> Tasta�i <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE �ters. A�a cum v� reaminti�i, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un argument numeric ce ac�ioneaz� ca un contor de repeti�ie; introducerea caracterelor ascult� acelea�i reguli. Un argument numeric dat unui caracter duce la introducerea caracterului respectiv de num�rul specificat de ori. >> �ncerca�i asta acum - tasta�i C-u 8 * pentru a introduce ********. A�i �nv筐at acum metodele elementare de tastat �i corectat erori �n Emacs. Pute�i de asemenea �terge cuvinte sau linii. Acesta este un sumar al opera�iilor de �tergere. <Delete> �terge caracterul de dinaintea cursorului C-d �terge caracterul de dup� cursor M-<Delete> �terge cuv�ntul de dinaintea cursorului M-d �terge cuv�ntul de dup� cursor C-k �terge de la pozi�ia curent� p�n� la sf�r�itul liniei M-k �terge de la pozi�ia curent� p�n� la sf�r�itul frazei De remarcat c� <Delete> �i C-d versus M-<Delete> �i M-d extind paralela �nceput� de C-f �i M-f (<Delete> nu este cu adev�rat un caracter bazat pe CONTROL, dar nu o s� ne ocup�m de asta acum). C-k �i M-k sunt ca C-e �i M-e, �ntr-un fel, dac� facem o paralel� �ntre linii �i fraze. C�nd �terge�i mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul p�streaz� intern textul distrus �n a�a fel �nc�t �l pute�i restaura. Termenul folosit de Emacs pentru opera�iunea de restaurare a textului distrus este "yanking". Pute�i restaura textul distrus fie �n acela�i loc, fie �n alt loc �n fi�ier. Pute�i de asemenea restaura textul de mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare este C-y. Diferen�a dintre "distrugerea" �i "�tergerea" unei por�iuni din text este aceea ca por�iunile de text "distruse" pot fi restaurate, �n timp ce por�iunile de text "�terse", nu. �n general, comenzile care distrug por�iuni semnificative din text, p�streaz� intern textul respectiv, �n timp ce comenzile care �terg doar un caracter, linii goale sau spa�ii, nu fac acest lucru. >> Muta�i cursorul la �nceputul unei linii care nu este goal�. Tasta�i apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectiv�. >> Tasta�i C-k o a doua oar�. Ve�i observa distrugerea caracterului NEWLINE de la sf�r�itul liniei. Dup� cum vede�i, un singur C-k distruge con�inutul liniei, iar un al doilea C-k distruge linia �ns禳i, fac�nd toate celelalte linii s� se mute �n sus. C-k trateaz� un argument numeric �n mod special: distruge num�rul specificat de linii �i con�inutul lor. Aceast� comportare nu este doar o simpl� repeti�ie. C-u 2 C-k distruge dou� linii �i NEWLINE-urile de dup� ele; tast�nd C-k de dou� ori nu ob�ine�i acela�i rezultat. Pentru a extrage ultimul text distrus �i a-l plasa la pozi�ia curent� a cursorului, tasta�i C-y. >> Tasta�i C-y pentru a restaura textul distrus anterior. G�nditi-v� la C-y ca �i cum a�i recupera ceva ce v-a fost luat. Observa�i c� dac� executa�i mai multe C-k-uri la r�nd, tot textul distrus este stocat �ntr-o singur� bucat�, �n a�a fel �nc�t un singur C-y va restaura toate liniile. >> Tasta�i acum C-k de c�teva ori. Acum �ncerca�i s� restaura�i textul distrus: >> Tasta�i C-y. Muta�i apoi cursorul c�teva linii mai jos �i tasta�i C-y din nou. Ve�i vedea cum se copiaz� por�iuni de text. Ce face�i dac� ave�i por�iuni de text pe care vre�i s� le restaura�i, dar �ntre timp distruge�i o alt� por�iune de text? C-y va restaura por�iunea de text care a fost distrus� cel mai recent. Cu toate acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Pute�i s�-l restaura�i folosind comanda M-y. Dup� ce a�i executat C-y pentru a ob�ine textul cel mai recent distrus, tast�nd M-y ve�i �nlocui textul ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus �naintea lui. Tast�nd M-y de mai multe ori pute�i ob�ine por�iuni de text distrus din ce �n ce mai vechi. Odat� ajun�i la textul care v� intereseaz�, pute�i s� continua�i editarea f�r� s� mai face�i nimic special, las�nd textul restaurat �n pozi�ia �n care se g�se�te. Dac� tasta�i M-y de suficient de multe ori, ve�i ajunge �n cele din urm� la punctul de plecare (textul distrus cel mai de cur�nd). >> Distruge�i o linie, muta�i-v� pu�in �n jurul ei, distruge�i o alt� linie. Executa�i apoi C-y pentru a ob�ine �napoi cea de-a doua linie distrus�. Executa�i apoi M-y �i ve�i constata c� este �nlocuit� de prima linie distrus�. Executa�i mai multe M-y-uri �i observa�i ce ob�ine�i. Continua�i s� le executa�i p�n� c�nd a doua linie apare din nou, etc. Dac� dori�i, pute�i �ncerca s�-i da�i comenzii M-y argumente numerice pozitive �i negative. * ANULARE --------- Dac� face�i o schimbare �n text, �i apoi constata�i c� a�i gre�it, pute�i anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u. �n mod normal, C-x u anuleaz� schimb�rile f�cute de o comand�; dac� repeta�i C-x u de c�teva ori la r�nd, fiecare nou� repeti�ie anuleaz� �nc� o comand�. Exist� �ns� dou� excep�ii: comenzile care nu schimb� textul nu sunt luate �n considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul �i cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt tratate �n grupuri de maxim 20. (Motiva�ia din spatele acestei abord�ri este aceea de a reduce num�rul de C-x u-uri pe care trebuie s� le tasta�i pentru anularea inser�rilor de text). >> Distruge�i linia aceasta cu C-k, apoi tasta�i C-x u; linia ar trebui s� reapar�. C-_ este o alt� comand� de anulare; func�ioneaz� exact ca �i C-x u, dar este mai u�or de tastat de mai multe ori la r�nd. Dezavantajul lui C-_ este c� pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat. Din acest motiv exist� C-x u. Pe unele terminale se poate s� tasta�i C-_ tast�nd "/" �n timp ce �ine�i ap�sat� tasta CONTROL. Un argument numeric la C-_ sau C-x u ac�ioneaz� ca un contor de repeti�ie. * FI�IERE --------- Pentru a face permanente modific�rile din textul pe care �l edita�i, trebuie s�-l stoca�i (salva�i) �ntr-un fi�ier. Altminteri, modific�rile se vor pierde �n momentul p�r�sirii Emacs-ului. Pune�i textul �ntr-un fi�ier "deschiz�nd" (sau "vizit�nd") fi�ierul. Deschiderea unui fi�ier �nseamn� c� pute�i vedea con�inutul fi�ierului �n Emacs. Este ca �i cum a�i edita chiar fi�ierul, singura diferen� fiind aceea c� schimb�rile nu devin permanente p�n� c�nd nu �l "salva�i" ("save" �n limba englez�). Se evit� astfel existen�a �n sistem a unor fi�iere incomplet modificate atunci c�nd nu dori�i acest lucru. Chiar �i c�nd salva�i fi�ierul, Emacs-ul p�streaz� fi�ierul ini�ial (cu un nume schimbat) �n a�a fel �nc�t s�-l pute�i recupera �n cazul �n care decide�i c� modific�rile efectuate au fost gre�ite. Aproape de marginea de jos a ecranului ve�i observa o linie care �ncepe �i se termin� cu minusuri, �i con�ine �irul "--:-- TUTORIAL.ro" sau ceva �n genul acesta. Aceast� parte a ecranului arat� �ntotdeauna numele fi�ierului pe care �l vizita�i. Acum vizita�i fi�ierul "TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastr� de �ncerc�ri a tutorialului �n limba rom�n�. Orice fi�ier a�i edita, numele acelui fi�ier va ap�rea �n pozi�ia respectiv�. Comenzile pentru g�sirea �i salvarea fi�ierelor sunt diferite de celelalte comenzi pe care le-a�i �nv筐at, �n sensul c� sunt compuse din dou� caractere. Am�ndou� �ncep cu caracterul C-x. Exist� o �ntreag� serie de comenzi care �ncep cu C-x; multe dintre ele sunt legate de fi�iere, buffere �i alte lucruri �nrudite. Aceste comenzi sunt compuse din dou�, trei sau patru caractere. Comenzii de deschidere a unui fi�ier trebuie s� �i spune�i numele fi�ierului dorit. Spunem despre comand� ca "cite�te un argument de la terminal" (�n acest caz, argumentul este numele fi�ierului). Dup� ce tasta�i comanda C-x C-f (deschide un fi�ier) Emacs-ul v� va cere s� introduce�i numele fi�ierului. Numele pe care �l tasta�i apare pe ultima linie a ecranului. Aceast� linie se numeste "minibuffer" c�nd este folosit� pentru acest tip de introducere. Comenzile normale de editare �n Emacs pot fi folosite �i pentru editarea numelui fi�ierului. �n timp ce introduce�i numele fi�ierului (sau orice alt tip de introducere de date �n minibuffer), pute�i anula comanda cu C-g. >> Tasta�i C-x C-f, apoi tasta�i C-g. Aceasta anuleaz� minibuffer-ul, �i, de asemenea, anuleaz� comanda C-x C-f care �l folosea. �n concluzie, nu ve�i mai deschide nici un fi�ier. C�nd a�i terminat de introdus numele fi�ierului, tasta�i <Return> pentru a-l �ncheia. Dup� aceasta, comanda C-x C-f �ncepe s� lucreze �i deschide fi�ierul pe care l-a�i ales. Minibuffer-ul dispare c�nd comanda C-x C-f se termin�. Dup� c�teva momente, con�inutul fi�ierului apare pe ecran �i �l pute�i edita. C�nd doriti s� face�i schimb�rile permanente, tasta�i comanda C-x C-s (salveaz� fi�ierul) Aceasta copiaz� textul din Emacs �ntr-un fi�ier. Prima oar� c�nd face�i acest lucru, Emacs-ul redenume�te fi�ierul ini�ial �n a�a fel �nc�t s� nu se piard�. Noul nume este creat prin ad�ugarea caracterului "~" la numele ini�ial. C�nd opera�iunea de salvare este terminat�, Emacs-ul afi�eaz� numele fi�ierului salvat. Se recomand� salvarea la intervale relativ mici, pentru a nu pierde prea mult� munc� �n cazul unei eventuale bloc�ri a sistemului. >> Tasta�i C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului. Aceasta ar trebui s� afi�eze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de jos a ecranului. OBSERVA�IE: �n unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca ecranul �i nu ve�i mai primi nici un de r�spuns din partea Emacs-ului. Aceasta indic� faptul c� o facilitate a sistemului de operare numit� "controlul fluxului" ("flow control" �n limba englez�) intercepteaz� C-s, nelas�ndu-l s� ajung� la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, tasta�i C-q. Pute�i g�si detalii referitoare la aceast� a�a-numit� "facilitate" �n sec�iunea "Spontaneous Entry to Incremental Search" din manualul Emacs-ului. Pute�i deschide un fi�ier existent, pentru a-l vedea sau edita. Pute�i de asemenea deschide un fi�ier care nu exist�. Aceasta este modalitatea �n care crea�i noi fi�iere cu Emacs-ul: deschide�i fi�ierul (care va fi gol ini�ial), apoi �ncepe�i s� introduce�i text �n el. C�nd �i ve�i cere s� "salveze" fi�ierul, Emacs-ul va crea fi�ierul cu textul pe care l-a�i introdus. De acum �nainte pute�i considera c� edita�i un fi�ier existent. * BUFFERE --------- Dac� deschide�i un al doilea fi�ier cu C-x C-f, primul va continua s� existe �n Emacs. Pute�i s� v� muta�i �napoi la el deschiz�ndu-l din nou cu C-x C-f. �n acest fel pute�i avea un num�r destul de mare de fi�iere deschise �n Emacs. >> Crea�i un fi�ier numit "foo" tast�nd C-x C-f foo <Return>. Introduce�i un text oarecare, edita�i-l, apoi salva�i "foo" tast�nd C-x C-s. �n cele din urm�, tasta�i C-x C-f TUTORIAL.ro <Return> pentru a v� �ntoarce la tutorial. Emacs-ul stocheaz� textul fiec�rui fi�ier �ntr-un obiect numit "buffer". Deschiderea unui fi�ier creeaz� un nou buffer �n Emacs. Pentru a vedea o list� a bufferelor existente �n Emacs, tasta�i C-x C-b (lista de buffere) >> �ncerca�i C-x C-b acum. Observa�i cum fiecare buffer are un nume �i, uneori, un nume de fi�ier corespunz�tor fi�ierului al c�rui con�inut este men�inut �n buffer-ul respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fi�ier. De exemplu, buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fi�ier asociat. Este buffer-ul care con�ine lista de buffere �i a fost creat de comanda C-x C-b. Orice text pe care �l vede�i �ntr-o fereastr� a Emacs-ului este �ntotdeauna parte dintr-un buffer. >> Tasta�i C-x 1 pentru a sc�pa de lista de buffere. Dac� face�i schimb�ri �n textul unui fi�ier, apoi deschide�i un alt fi�ier, primul fi�ier nu este salvat. Schimb�rile efectuate r�m�n �n Emacs, �n buffer-ul asociat acelui fi�ier. Crearea sau editarea buffer-ului celui de-al doilea fi�ier nu are nici un efect asupra buffer-ului primului fi�ier. Acest lucru este foarte util, dar �nseamn� c� ave�i nevoie de o modalitate convenabil� de a salva buffer-ul primului fi�ier. Ar fi obositor s� fie necesar s� v� muta�i �napoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest motiv exist� comanda: C-x s salveaz� ni�te buffere C-x s v� �ntreab� despre fiecare buffer care con�ine modific�ri (�i care nu a fost salvat) dac� dori�i s�-l salva�i. >> Introduce�i o linie de text, apoi tasta�i C-x s. Ar trebui s� v� �ntrebe dac� s� salveze buffer-ul TUTORIAL.ro. Raspunde�i "da" la �ntrebare tast�nd "y". * EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI ------------------------------- Exist� mult mai multe comenzi Emacs dec�t combina�ii de taste bazate pe CONTROL �i META. Solu�ia �n Emacs este folosirea comenzilor eXtinse. Acestea sunt de dou� feluri: C-x eXtinde un caracter; urmat� de un caracter M-x eXtinde un nume; urmat� de un nume lung Acestea sunt comenzi care sunt utile �n general, dar folosite mai rar dec�t comenzile despre care a�i �nv筐at p�n� acum. A�i v�zut deja dou� dintre ele: comanda de deschis fi�iere (C-x C-f) �i comanda de salvat fi�iere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de p�r�sit Emacs-ul: C-x C-c. (Nu v� teme�i c� ve�i pierde schimb�ri f�cute �n fi�iere; �nainte de a termina sesiunea curent� Emacs, C-x C-c v� va �ntreba dac� dori�i s� salva�i fi�ierele modificate.) C-z este comanda cu care pute�i ie�i din Emacs *temporar* - astfel �nc�t s� pute�i s� v� �ntoarce�i la aceea�i sesiune Emacs mai t�rziu. Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspend�" Emacs-ul; asta �nseamn� c�, de�i v� ve�i �ntoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost distrus. �n shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai uzuale pute�i reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'. Pe sistemele care nu implementeaz� mecanismele de suspendare, C-z creeaz� un subshell care ruleaz� sub Emacs pentru a v� oferi posibilitatea de a rula alte programe �i de a v� �ntoarce la Emacs mai t�rziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adev�rat din Emacs - comanda `exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzual� de a v� �ntoarce �n Emacs. �n general C-x C-c se folose�te �nainte de p�r�sirea sistemului. Pute�i folosi aceast� comand� �i pentru a ie�i din instan�e de Emacs lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea s-ar putea s� nu fie capabile s� foloseasc� facilita�ile de suspendare ale Emacs-ului. �n mod normal �ns�, dac� nu sunte�i pe cale s� p�r�si�i sistemul, este mai bine s� suspenda�i Emacs-ul cu C-z dec�t s� ie�i�i complet cu C-x C-c. Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor pe care le-a�i �nv筐at p�n� acum: C-x C-f deschide un fi�ier C-x C-s salveaz� fi�ierul C-x C-b listeaz� bufferele C-x C-c p�r�se�te Emacs-ul C-x u anuleaz� Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite �i mai rar sau comenzile care sunt folosite numai �n anumite moduri. Un exemplu este comanda replace-string (�nlocuie�te-�ir) care �nlocuie�te global toate apari�iile unui �ir de caractere cu alt �ir de caractere. C�nd tasta�i M-x, Emacs-ul afi�eaz� pe ultima linie de pe ecran "M-x" �i pute�i introduce numele comenzii - �n cazul nostru "replace-string". Pute�i s� tasta�i doar "repl s<TAB>" �i Emacs-ul va completa numele. Termina�i comanda cu <Return>. Comanda replace-string necesit� dou� argumente - �irul ce va fi �nlocuit �i �irul �nlocuitor. La sf�r�itul introducerii fiec�rui argument trebuie s� tasta�i <Return>. >> Muta�i cursorul pe linia goal� care se g�seste dou� linii mai jos. Tasta�i apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>. Observa�i modul �n care aceast� linie s-a modificat: a�i �nlocuit toate apari�iile cuv�ntului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dup� pozi�ia ini�ial� a cursorului. * SALVARE AUTOMAT� ------------------ Dac� a�i facut schimb�ri �ntr-un fi�ier, dar nu le-a�i salvat, aceste schimb�ri se pot pierde �n cazul �n care sistemul se blocheaz�. Pentru a v� proteja munca, Emacs-ul salveaz� periodic un fi�ier de "autosalvare" pentru fiecare fi�ier pe care �l edita�i. Acest fi�ier are un "#" la �nceput �i unul la sf�r�it; de exemplu, dac� fi�ierul dumneavoastr� se numeste "hello.c", fi�ierul de autosalvare corespunz�tor se va numi "#hello.c#". C�nd salva�i fi�ierul �n mod normal, Emacs-ul �terge fi�ierul de autosalvare. �n cazul unei c�deri a sistemului, pute�i s� v� recupera�i fi�ierul de autosalvare deschiz�nd fi�ierul �n mod normal (fi�ierul pe care �l edita�i, nu pe cel de autosalvare) �i tast�nd dup� aceea M-x recover file<Return>. C�nd vi se cere confirmarea, tasta�i yes<Return> pentru a continua �i a recupera fi�ierul. * ZONA DE ECOU -------------- Dac� Emacs-ul observ� c� tasta�i comenzile �ncet, vi le va ar�ta la marginea de jos a ecranului �ntr-o zona numit� "zona de ecou". Zona de ecou con�ine cea mai de jos linie a ecranului. * LINIA DE MOD -------------- Linia de deasupra zonei de ecou se nume�te "linia de mod" ("mode line" �n limba englez�). Linia de mod con�ine ceva de genul: --**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%---------------- Aceast� linie prezint� informa�ii utile despre starea Emacs-ului �i despre textul pe care �l edita�i. Sti�i deja ce �nseamn� numele fi�ierului - este fi�ierul pe care l-a�i deschis. -NN%-- indic� pozi�ia curent� a cursorului �n text - NN la sut� din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dac� �nceputul fi�ierului este vizibil pe ecran, ve�i vedea --Top-- �n loc de --00%--. Dac� sf�r�itul fi�ierului este vizibil pe ecran, ve�i vedea --Bot-- (de la "bottom" �n limba englez�). Dac� fi�ierul este at�t de mic, �nc�t �ncape �n �ntregime pe ecran, pe linia de mod ve�i vedea --All--. Stelele de la �nceputul liniei de mod semnalizeaz� existen�a unor modific�ri nesalvate �n text. Imediat dup� deschiderea fi�ierului, por�iunea respectiv� din linia de mod nu con�ine nici o stea, doar minusuri. Por�iunea din�untrul parantezelor v� spune modul de editare curent. Modul implicit este "Fundamental", modul pe care �l folosi�i chiar acum. Este un exemplu de "mod major". Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate edit�rii diferitelor limbaje �i/sau tipuri de text, cum ar fi modul Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment dat �i numele s�u va fi �ntotdeauna acolo unde este "Fundamental" acum. Fiecare mod major schimb� comportamentul unor comenzi. De exemplu exist� comenzi pentru crearea comentariilor �ntr-un program, dar, cum fiecare limbaj de programare are o idee diferit� despre felul cum ar trebui s� arate un comentariu, fiecare mod major trebuie s� le introduc� �ntr-un alt fel. Exist� c�te o comand� asociat� fiec�rui mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul "Fundamental". Dac� edita�i text �n limba rom�n�, cum ar fi de exemplu acest fi�ier, ar trebui probabil s� folosi�i modul Text. >> Tasta�i M-x text-mode<Return>. Nu v� temeti, nici una din comenzile pe care le-a�i �nv筐at p�n� acum nu schimb� Emacs-ul prea mult. Pute�i observa acum c� M-f �i M-b trateaz� apostrofurile ca parte din cuvinte. �nainte, �n modul Fundamental, M-f �i M-b tratau apostrofurile ca separatoare de cuvinte. Modurile majore opereaz� schimb�ri subtile, ca cea descris� mai sus. Majoritatea comenzilor execut� aceea�i opera�ie �n fiecare mod major, dar func�ioneaz� pu�in diferit. Pentru a vedea documenta�ia referitoare la modul major curent, tasta�i C-h m. >> Folosi�i C-u C-v o dat� sau de mai multe ori pentru a aduce aceast� linie aproape de �nceputul ecranului. Tasta�i C-h m ca s� afla�i diferen�ele dintre modul Text �i modul Fundamental. Tasta�i C-x 1 pentru a �terge documenta�ia de pe ecran. Modurile majore se numesc "majore" pentru c� exist� �i moduri minore. Modurile minore sunt ajust�ri minore ale modurilor majore. Fiecare mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de celelalte moduri minore �i independent de modul major curent. Pute�i s� nu folosi�i nici un mod minor, un mod minor sau orice combina�ie de moduri minore. Un mod minor care este foarte util, �n mod special c�nd edita�i text, este modul "Auto Fill". C�nd acest mod este activat, Emacs-ul sparge automat liniile la spa�iul dintre cuvinte de fiecare dat� c�nd introduc�nd text crea�i o linie care este prea lung�. Pute�i activa modul "Auto Fill" execut�nd M-x auto-fill-mode<Return>. C�nd acest mod este activat, �l pute�i dezactiva execut�nd aceea�i comand�. Dac� modul este dezactivat, aceast� comand� �l activeaz�, c�nd este activat, comanda �l dezactiveaz�. Se spune c� aceast� comand� inverseaz� modul. >> Tasta�i M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduce�i apoi o linie con�in�nd "asdf " de mai multe ori, p�n� c�nd linia se sparge �n dou�. Trebuie s� pune�i spa�ii �ntre cuvinte pentru c� Auto Fill sparge linia numai la spa�ii. Marginea este stabilit� �n mod normal la 70 de caractere, dar pute�i schimba aceast� valoare cu comanda C-x f. Introduce�i valoarea dorit� ca argument numeric pentru C-x f. >> Tasta�i C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f). Introduce�i apoi un text oarecare �i observa�i cum Emacs-ul umple linii de maximum 20 de caractere. Restaura�i marginea la 70 de caractere folosind din nou C-x f. Dac� face�i schimb�ri �n mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu rearanjeaz� paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie s� tasta�i M-q (META-q) cu cursorul pozi�ionat �n�untrul paragrafului. >> Muta�i cursorul �n paragraful precedent �i tasta�i M-q. * C�UTARE --------- Emacs-ul poate caut� �iruri (grupuri continue de caractere sau cuvinte) fie �nainte, fie �napoi (fa� de pozi�ia curent� a cursorului �n text). C�utarea unui �ir este o opera�ie ce mut� cursorul; cursorul este mutat �n pozi�ia corespunz�toare urm�toarei apari�ii a �irului �n text. C�utarea este diferit� �n Emacs fa� de majoritatea editoarelor, deoarece este "incremental�". Asta �nseamn� c� execu�ia opera�iunii de c�utare se face �n timp ce tasta�i �irul de c�utat. Comanda ce ini�iaz� c�utarea este C-s pentru c�utare �nainte �i C-r pentru c�utare �napoi. A�TEPTA�I! Nu le �ncerca�i acum. C�nd tasta�i C-s ve�i remarca faptul c� �irul "I-search" apare ca prompt �n zona de ecou. Aceasta v� spune c� Emacs-ul este �n modul de c�utare incremental�, a�tept�nd ca dumneavoastr� s� introduce�i �irul pe care dori�i s�-l c�uta�i. C�utarea poate fi terminat� cu <Return>. >> Tasta�i acum C-s pentru a porni o c�utare. �NCET, c�te o singur� liter� la un moment dat, tasta�i cuv�ntul "cursor", f�c�nd o pauz� dup� fiecare caracter tastat ca s� observa�i ce se �ntampl� cu cursorul. Acum a�i terminat de c�utat prima apari�ie a cuv�ntului "cursor". >> Tasta�i C-s din nou, pentru a c�uta urm�toarea apari�ie a cuv�ntului "cursor". >> Tasta�i acum <Delete> de patru ori �i observa�i mi�carea cursorului. >> Tasta�i <Return> pentru a termina c�utarea. A�i observat ce s-a �ntamplat? �n timpul unei c�ut�ri incrementale Emacs-ul �ncearc� s� se pozi�ioneze pe prima apari�ie a �irului pe care l-a�i introdus p�n� �n momentul respectiv. Dac� vre�i s� v� pozi�iona�i pe urm�toarea apari�ie a cuv�ntului "cursor", nu trebuie dec�t s� tasta�i C-s �nc� o dat�. Dac� nu mai exist� o alt� apari�ie, Emacs-ul va emite un sunet �i v� va anun�a c� opera�iunea de c�utare a e�uat ("failed" �n limba englez�). C-g este o alt� metod� de a termina c�utarea. OBSERVA�IE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul �i nu ve�i mai primi nici un r�spuns de la Emacs. Aceasta indic� faptul c� o "facilitate" a sistemului de operare numit� "controlul fluxului" ("flow control" �n limba englez�) intercepteaz� caracterul C-s �i acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, ap�sa�i C-q. Pute�i g�si detalii referitoare la aceast� a�a-numit� "facilitate" �n sec�iunea "Spontaneous Entry to Incremental Search" din manualul Emacs-ului. Dac� sunte�i �n mijlocul unei c�ut�ri incrementale �i tasta�i <Delete>, ve�i observa c� ultimul caracter �n c�utarea incremental� este �ters �i c�utarea se �ntoarce la pozi�ia anterioar�. De exemplu, s� presupunem c� a�i tastat "c", pentru a c�uta prima apari�ie a lui "c". Dac� tasta�i "u", cursorul se va muta la prima apari�ie a lui "cu". Tasta�i acum <Delete>. Aceasta va �terge "u"-ul din �irul de c�utare �i cursorul se va muta �napoi la prima apari�ie a lui "c". C�utarea incremental� poate fi terminat� prin tastarea unui caracter bazat pe CONTROL sau META (cu c�teva excep�ii - caracterele care sunt specifice c�ut�rii, cum ar fi C-s �i C-r). C-s �ncepe o c�utare care inspecteaz� textul de DUP� pozi�ia curent� a cursorului. Dac� dori�i s� c�uta�i �n textul dinaintea pozi�iei curente a cursorului, folosi�i C-r. Toat� discu�ia referitoare la C-s se aplic� �i comenzii C-r, cu men�iunea c� direc�ia de c�utare este invers�. * FERESTRE MULTIPLE ------------------- Una dintre facilit筐ile importante ale Emacs-ului este aceea de a afi�a pe ecran mai multe ferestre simultan. >> Muta�i cursorul pe aceast� linie �i tasta�i C-u 0 C-l. >> Tasta�i acum C-x 2 pentru a �mp�r�i ecranul �n dou� ferestre. Am�ndou� ferestrele vor afi�a acest tutorial. Cursorul va r�mane �n fereastra din partea de sus a ecranului. >> Tasta�i C-M-v pentru a mi�ca textul din fereastra de jos. (Dac� nu ave�i o tast� META, tasta�i ESC C-v.) >> Tasta�i C-x o ("o" de la "other" - "cealalt�" �n limba englez�) pentru a muta cursorul �n fereastra de jos. >> Tasta�i C-v �i M-v �n fereastra de jos pentru a muta textul. Continua�i s� citi�i aceste instruc�iuni �n fereastra de sus. >> Tasta�i C-x o din nou pentru a muta cursorul �napoi �n fereastra de sus. Cursorul va fi plasat �n locul unde a fost anterior. Pute�i continua s� folosi�i C-x o pentru a v� muta �ntre ferestre. Fiecare fereastr� are propria ei pozi�ie a cursorului, dar numai o fereastr� arat� cursorul la un moment dat. Toate opera�iile normale de editare au efect �n fereastra �n care se g�se�te cursorul - fereastra respectiv� se nume�te "fereastra selectat�". Comanda C-M-v este foarte util� c�nd edita�i text �ntr-o fereastr� �i folosi�i cealalt� fereastr� pentru a citi documenta�ii. Pute�i �ine �ntotdeauna cursorul �n fereastra �n care edita�i, �n timp ce avansa�i textul din cealalt� fereastr� cu C-M-v. C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dac� ave�i o tast� META, pute�i tasta C-M-v �in�nd ap�sate �i CONTROL �i META c�nd tasta�i v. Nu conteaz� care dintre CONTROL sau META este ap�sat� mai �nt�i, pentru c� am�ndou� ac�ioneaz� prin modificarea caracterului pe care �l tasta�i. Dac� nu ave�i o tast� META �i folosi�i ESC �n loc, ordinea este important�: trebuie s� tasta�i ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v nu va func�iona, din cauza faptului c� ESC este un caracter de sine st�t�tor, nu un modificator. >> Tasta�i C-x 1 (�n fereastra de sus) ca s� renun�a�i la fereastra de jos. (Dac� a�i tastat C-x 1 �n fereastra de jos, aceast� comand� va �nchide fereastra de sus. G�ndi�i-v� la ea a�a "P�streaz� doar o fereastr� - cea �n care sunt acum.") Nu este nevoie s� afisa�i acela�i buffer �n ambele ferestre. Dac� folosi�i C-x C-f pentru a deschide un fi�ier �ntr-o fereastr�, cealalt� fereastr� nu se schimb�. Pute�i deschide un fi�ier diferit �n fiecare fereastr�. O alt� modalitate de a folosi dou� ferestre ca s� afi�a�i lucruri diferite: >> Tasta�i C-x 4 C-f apoi numele unui fi�ier. Termina�i comanda cu <Return> Observa�i c� fi�ierul specificat apare �n fereastra de jos. Cursorul la fel. >> Tasta�i C-x o pentru a v� muta �n fereastra de sus, apoi tasta�i C-x 1 pentru a �terge fereastra de jos. * NIVELURI DE EDITARE RECURSIV� ------------------------------- Uneori ve�i intra �n ceea ce se numeste un "nivel de editare recursiv�". Acesta este indicat de prezen�a unor paranteze drepte �n linia de mod �n jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea s� vede�i [(Fundamental)] �n loc de (Fundamental). Pentru a ie�i din nivelul de editare recursiv�, tasta�i ESC ESC ESC. Aceasta este o comand� de ie�ire de uz general. O pute�i folosi �i ca s� ie�i�i din minibuffer sau ca s� elimina�i ferestrele �n plus. >> Tasta�i M-x pentru a intra �n minibuffer; tasta�i apoi ESC ESC ESC ca s� ie�i�i. Nu pute�i folosi C-g pentru a ie�i dintr-un nivel de editare recursiv� deoarece comanda C-g este folosit� pentru a anula comenzi �i argumente �n�untrul unui nivel de editare recursiv�. * CUM PUTE�I OB�INE MAI MULTE INFORMA�II ---------------------------------------- �n acest tutorial am �ncercat s� furniz�m suficiente informa�ii pentru a face primii pa�i �n Emacs. Exist� at�t de multe comenzi �n Emacs �nc�t ar fi imposibil s� le explic�m pe toate aici. S-ar putea �ns� s� dori�i s� �nva�a�i mai multe despre Emacs, deoarece ofer� foarte multe facilita�i interesante. Exist� comenzi pentru a citi documenta�ia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajut�toare sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit �i "caracterul de ajutor". Pentru a folosi aceste facilit筐i de ajutor, tasta�i caracterul C-h, apoi un caracter ce specific� tipul de ajutor de care ave�i nevoie. �n cazul �n care sunte�i nel�murit, tasta�i C-h ? �i Emacs-ul v� va spune ce fel de ajutor v� poate oferi. Dac� a�i tastat C-h �i v� r�zg�ndi�i (nu mai dori�i ajutor) pute�i tasta C-g pentru a anula comanda. (Anumite site-uri remapeaz� caracterul C-h. Nu ar trebui s� fac� asta orbe�te pentru to�i utilizatorii - ave�i motiv s� v� pl�nge�i administratorului de sistem. �ntre timp, dac� C-h nu afi�eaz� un mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, �ncerca�i M-x help<Return> �n loc.) Comanda elementar� de ajutor este C-h c. Tasta�i C-h, apoi caracterul c �i o comand� alc�tuit� dintr-un caracter sau secven� de caractere �i Emacs-ul va afi�a o scurt� descriere a comenzii. >> Tasta�i C-h c C-p. Mesajul ar trebui s� fie ceva de genul C-p runs the command previous-line Aceasta v� spune "numele func�iei". Numele de func�ii sunt folosite �n principal pentru a adapta �i extinde Emacs-ul, dar, cum numele func�iilor sunt alese �n a�a fel �nc�t s� indice actiunea comenzii respective, ele pot servi ca o documenta�ie foarte scurt�, suficient� ca s� v� aminteasc� de comenzi pe care le-a�i �nv筐at deja. Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) �i (dac� nu ave�i o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise dup� C-h c. Pentru a ob�ine mai multe informa�ii despre o comand�, folosi�i C-h k �n loc de C-h c. >> Tasta�i C-h k C-p. Aceast� comand� afi�eaz� documenta�ia �i numele func�iei �ntr-o fereastr� separat�. C�nd termina�i de citit, tasta�i q pentru a o elimina. Nu trebuie s� face�i acest lucru imediat. Pute�i edita o vreme, citind textul din fereastra de ajutor. C�teva comenzi C-h utile: C-h f descrie o func�ie al c�rei nume trebuie s�-l introduce�i >> �ncerca�i s� tasta�i C-h f previous-line<Return>. Aceasta afi�eaz� toat� informa�ia pe care o are Emacs-ul despre func�ia ce implementeaz� comanda C-p. C-h a Command Apropos. Tasta�i un cuv�nt cheie �i Emacs-ul va lista toate func�iile �i variabilele ale c�ror nume con�in acel cuv�nt cheie. La st�nga comenzilor care pot fi invocate cu M-x va fi afi�at� o stelu�. Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o secven� de unul sau dou� caractere ce execut� aceea�i comand�. >> Tasta�i C-h a fi�ier<Return>. Aceasta afi�eaz� �ntr-o alt� ferastr� o list� a tuturor comenzilor M-x al c�ror nume con�ine "fi�ier". Ve�i vedea caractere-comand� de genul C-x C-f listate l�ng� comanda nume corespunz�toare (find-file). >> Tasta�i C-M-v ca s� deplasa�i con�inutul ferestrei de ajutor. Face�i acest lucru de c�teva ori. >> Tasta�i C-x 1 pentu a �terge fereastra de ajutor. * CONCLUZII ----------- �ine�i minte, pentru a ie�i permanent din Emacs, folosi�i C-x C-c. Pentru a ie�i temporar �ntr-un shell (�n a�a fel �nc�t s� v� pute�i �ntoarce la Emacs mai t�rziu) folosi�i C-z. Acest tutorial a fost organizat �n a�a fel �nc�t s� fie pe �n�elesul noilor utilizatori - nu v� sfii�i s� v� pl�nge�i autorilor dac� gasi�i ceva neclar! COPIERE ------- Acest tutorial este rezultatul prelucr�rii unei serii lungi de tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft pentru versiunea ini�ial� de Emacs. Cu scopul evit�rii oric�ror confuzii datorate traducerii, las �n continuare no�ita de copyright original� �n limba englez�. This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and comes with permission to distribute copies on certain conditions: Copyright (c) 1985, 1996 Free Software Foundation Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies of this document as received, in any medium, provided that the copyright notice and permission notice are preserved, and that the distributor grants the recipient permission for further redistribution as permitted by this notice. Permission is granted to distribute modified versions of this document, or of portions of it, under the above conditions, provided also that they carry prominent notices stating who last altered them. Condi�iile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar �n acela�i spirit. Citi�i fi�ierul COPYING �i apoi distribui�i prietenilor copii ale Emacs-ului. Contribui�i la eliminarea obstruc�ionismului software folosind, scriind �i distribuind free software!