|
25892
|
1 Copyright (c) 1998 Free Software Foundation -*-coding: latin-2;-*-
|
|
|
2 Traducere din englez�de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>.
|
|
25853
|
3 Mul�umiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi �i sugestii.
|
|
|
4
|
|
|
5 A se citi sf�r�itul pentru condi�ii.
|
|
|
6
|
|
|
7 Aceast� versiune a fost produs� plec�nd de la versiunea �n limba
|
|
|
8 englez�, care este
|
|
|
9 Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc.
|
|
|
10
|
|
|
11 Citi�i acum versiunea rom�neasc� a tutorialului de Emacs.
|
|
|
12
|
|
|
13 Comenzile Emacs folosesc �n general tasta CONTROL (uneori denumit�
|
|
|
14 CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). �n loc
|
|
|
15 s� scriem META sau CONTROL de fiecare dat� c�nd vrem s� prefix�m un
|
|
|
16 caracter, vom folosi urm�toarele prescurt�ri:
|
|
|
17
|
|
|
18 C-<chr> �nseamn� c� �ine�i ap�sat� tasta CONTROL �n timp ce tasta�i
|
|
|
19 caracterul <chr>. Astfel, C-f �nseamn�: �ine�i ap�sat� tasta
|
|
|
20 CONTROL �i tasta�i f.
|
|
|
21
|
|
|
22 M-<chr> �nseamn� c� �ine�i ap�sat� tasta META, EDIT sau ALT �n timp
|
|
|
23 ce tasta�i <chr>. Dac� nu exist� tasta META, EDIT sau ALT,
|
|
|
24 tasta�i <ESC>, ridica�i �i apoi tasta�i caracterul <chr>.
|
|
|
25 Am notat cu <ESC> tasta ESC.
|
|
|
26
|
|
|
27 Observa�ie important�: pentru a termina sesiunea Emacs, tasta�i C-x
|
|
|
28 C-c. (Dou� caractere.) Caracterele ">>" la marginea din st�nga
|
|
|
29 reprezint� instruc�iuni pentru a �ncerca o comand�. De exemplu:
|
|
|
30 <<Liniile goale introduse aici de ini�ializarea comenzii help-with-tutorial>>
|
|
|
31 >> Acum tasta�i C-v (citirea urm�torului ecran) pentru a v� muta la
|
|
|
32 urm�torul ecran. (Executa�i aceast� comand� acum, tin�nd ap�sat�
|
|
|
33 tasta CONTROL �n timp ce tasta�i v). De acum �nainte face�i acest
|
|
|
34 lucru din nou, de fiecare dat� c�nd termina�i de citit ecranul.
|
|
|
35
|
|
|
36 De remarcat c� exist� o zon� de suprapunere de dou� linii c�nd v�
|
|
|
37 muta�i de la un ecran la altul; ave�i astfel o oarecare continuitate
|
|
|
38 �n citirea textului.
|
|
|
39
|
|
|
40 Primul lucru pe care trebuie s�-l sti�i este cum s� v� deplasa�i din
|
|
|
41 loc �n loc �n text. �ti�i deja cum s� v� muta�i la urm�torul ecran cu
|
|
|
42 C-v. Pentru a v� deplasa �napoi un ecran, tasta�i M-v (�ine�i ap�sat�
|
|
|
43 tasta META �i tasta�i v, sau <ESC> v dac� nu ave�i o tast� META, EDIT,
|
|
|
44 sau ALT).
|
|
|
45
|
|
|
46 >> �ncerca�i s� tasta�i M-v �i apoi C-v de c�teva ori.
|
|
|
47
|
|
|
48
|
|
|
49 * SUMAR
|
|
|
50 -------
|
|
|
51
|
|
|
52 Urm�toarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
|
|
|
53
|
|
|
54 C-v avanseaz� un ecran
|
|
|
55 M-v �napoi un ecran
|
|
|
56 C-l �terge ecranul �i reafi�eaz� totul pozi�ion�nd textul
|
|
|
57 de l�ng� cursor �n centrul ecranului. (Este C-L, nu
|
|
|
58 C-1.)
|
|
|
59
|
|
|
60 >> G�si�i cursorul �i �ine�i minte ce text este �n jurul lui.
|
|
|
61 Apoi tasta�i C-l. G�si�i cursorul din nou �i observa�i c� textul
|
|
|
62 de l�ng� cursor este acela�i.
|
|
|
63
|
|
|
64
|
|
|
65 * COMENZI DE BAZ� PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
|
|
|
66 ---------------------------------------------
|
|
|
67
|
|
|
68 Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum v� muta�i la o anumit�
|
|
|
69 pozi�ie �n textul de pe ecran?
|
|
|
70
|
|
|
71 Sunt mai multe modalita�i �n care pute�i face acest lucru. Cel mai
|
|
|
72 simplu este s� folosi�i comenzile C-p, C-b, C-f �i C-n. Fiecare din
|
|
|
73 aceste comenzi mut� cursorul o linie sau coloan� �ntr-o anumit�
|
|
|
74 direc�ie pe ecran. Diagrama urm�toare prezint� aceste patru comenzi
|
|
|
75 �i arat� direc�iile �n care ele mut� cursorul.
|
|
|
76
|
|
|
77 Linia precedent�, C-p
|
|
|
78 :
|
|
|
79 :
|
|
|
80 �napoi, C-b .... Pozi�ia curent� a cursorului .... �nainte, C-f
|
|
|
81 :
|
|
|
82 :
|
|
|
83 Linia urm�toare, C-n
|
|
|
84
|
|
|
85 >> Muta�i cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
|
|
|
86 C-p. Tasta�i apoi C-l pentru a vedea �ntreaga diagram� centrat� pe
|
|
|
87 ecran.
|
|
|
88
|
|
|
89 Vi se va p�rea probabil mai simplu s� v� aminti�i aceste comenzi
|
|
|
90 g�ndindu-v� la semnifica�ia lor �n limba englez�: P pentru previous, N
|
|
|
91 pentru next, B pentru backward �i F pentru forward. Acestea sunt
|
|
|
92 comenzile de baz� pentru pozi�ionarea cursorului �i le ve�i folosi tot
|
|
|
93 timpul, deci ar fi foarte util s� le �nv筐a�i acum.
|
|
|
94
|
|
|
95 >> Tasta�i c�teva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceast� linie.
|
|
|
96
|
|
|
97 >> Muta�i-v� �n interiorul liniei cu C-f-uri �i apoi �n sus cu
|
|
|
98 C-p-uri. Urm�ri�i ce face C-p atunci c�nd cursorul este �n
|
|
|
99 mijlocul liniei.
|
|
|
100
|
|
|
101 Fiecare linie se termin� cu un caracter NEWLINE care o separ� de linia
|
|
|
102 urm�toare. Ultima linie �n fi�ierele dumneavoastr� ar trebui s� aib�
|
|
|
103 un asemenea caracter la sf�r�it (de�i Emacs-ul nu-l necesit�).
|
|
|
104
|
|
|
105 >> �ncerca�i s� tasta�i C-b la �nceputul unei linii. Cursorul ar
|
|
|
106 trebui s� se mute la sf�r�itul liniei precedente, din cauza
|
|
|
107 trecerii peste caracterul NEWLINE.
|
|
|
108
|
|
|
109 C-f poate s� treac� peste un caracter NEWLINE, la fel ca �i C-b.
|
|
|
110
|
|
|
111 >> Tasta�i c�teva C-b-uri, pentru a v� familiariza cu pozi�ia
|
|
|
112 cursorului. Tasta�i apoi c�teva C-f-uri pentru a v� �ntoarce la
|
|
|
113 sf�r�itul liniei. �nc� un C-f �i v� ve�i muta la linia urm�toare.
|
|
|
114
|
|
|
115 C�nd ajunge�i s� trece�i peste �nceputul sau sf�r�itul ecranului,
|
|
|
116 textul aflat dincolo de margine intr� �n ecran, permi�ndu-i
|
|
|
117 Emacs-ului s� mute cursorul la pozi�ia specificat�, f�r� a ie�i din
|
|
|
118 zona vizibil� (ecran). Aceast� opera�iune se numeste �n limba englez�
|
|
|
119 "scrolling".
|
|
|
120
|
|
|
121 >> �ncerca�i s� muta�i cursorul �n afara p�r�ii de jos a ecranului cu
|
|
|
122 C-n �i observa�i ce se �ntampl�.
|
|
|
123
|
|
|
124 Dac� mutatul caracter cu caracter este lent, pute�i muta cursorul
|
|
|
125 cuv�nt cu cuv�nt. M-f (META-f) avanseaz� cursorul cu un cuv�nt, iar
|
|
|
126 M-b mut� cursorul un cuv�nt �napoi.
|
|
|
127
|
|
|
128 >> Tasta�i c�teva M-f-uri �i apoi c�teva M-b-uri.
|
|
|
129
|
|
|
130 C�nd cursorul este �n mijlocul unui cuv�nt, M-f �l mut� la sf�r�itul
|
|
|
131 cuv�ntului. C�nd cursorul este �n spa�iul dintre cuvinte, M-f �l mut�
|
|
|
132 la sf�r�itul cuv�ntului urm�tor. M-b ac�ioneaz� similar, dar �n
|
|
|
133 direc�ia opus�.
|
|
|
134
|
|
|
135 >> Tasta�i M-f �i M-b de c�teva ori, intercalate cu C-f-uri �i
|
|
|
136 C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f �i M-b din diverse
|
|
|
137 pozi�ii �n interiorul cuvintelor �i �ntre ele.
|
|
|
138
|
|
|
139 Observa�i paralela �ntre C-f �i C-b pe de o parte, �i M-f �i M-b pe de
|
|
|
140 cealalt� parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
|
|
|
141 opera�ii referitoare la unit筐ile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
|
|
|
142 paragrafe), �n timp ce caracterele CONTROL opereaz� pe unit筐i de
|
|
|
143 baz�, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
|
|
|
144 linii, etc).
|
|
|
145
|
|
|
146 Aceast� paralel� se aplic� �i �ntre linii �i fraze: C-a �i C-e mut�
|
|
|
147 cursorul la �nceputul �i, respectiv sf�r�itul unei linii, �n timp ce
|
|
|
148 M-a �i M-e �l mut� la �nceputul �i, respectiv sf�r�itul unei fraze.
|
|
|
149
|
|
|
150 >> �ncerca�i c�teva C-a-uri, apoi c�teva C-e-uri.
|
|
|
151 �ncerca�i c�teva M-a-uri, apoi c�teva M-e-uri.
|
|
|
152
|
|
|
153 Remarca�i cum repetarea tast�rii lui C-a nu schimb� nimic, �n timp ce
|
|
|
154 repetarea tast�rii lui M-a mut� cursorul la fraza urm�toare. De�i
|
|
|
155 aceste opera�ii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare natural�.
|
|
|
156
|
|
|
157 Pozi�ia cursorului �n text mai este numit� �i "punct" ("point" �n
|
|
|
158 limba englez�). Cursorul arat� pe ecran pozi�ia punctului �n text.
|
|
|
159
|
|
|
160 Opera�iile ce mut� cursorul (inclusiv comenzile ce mut� cursorul
|
|
|
161 cuv�nt cu cuv�nt sau fraz� cu fraz�) sunt prezentate �n sumarul
|
|
|
162 urm�tor:
|
|
|
163
|
|
|
164 C-f avanseaz� un caracter
|
|
|
165 C-b �napoi un caracter
|
|
|
166
|
|
|
167 M-f avanseaz� un cuv�nt
|
|
|
168 M-b �napoi un cuv�nt
|
|
|
169
|
|
|
170 C-n avanseaz� o linie
|
|
|
171 C-p �napoi o linie
|
|
|
172
|
|
|
173 C-a �napoi la �nceputul liniei
|
|
|
174 C-e avanseaz� la sf�r�itul liniei
|
|
|
175
|
|
|
176 M-a �napoi la �nceputul frazei
|
|
|
177 M-e avanseaz� la sf�r�itul frazei
|
|
|
178
|
|
|
179 >> Exersa�i toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
|
|
|
180 folosite.
|
|
|
181
|
|
|
182 Dou� alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
|
|
|
183 (META Mai-mic), care mut� cursorul la �nceputul textului, �i M-> (META
|
|
|
184 Mai-mare), care mut� cursorul la sf�r�itul textului.
|
|
|
185
|
|
|
186 Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei �i deci este
|
|
|
187 necesar s� ap�sa�i tasta SHIFT �n acela�i timp. Pe aceste terminale
|
|
|
188 este nevoie s� ap�sa�i SHIFT �i c�nd tasta�i M-<; f�r� tasta SHIFT,
|
|
|
189 a�i ap�sa M-virgul�.
|
|
|
190
|
|
|
191 >> �ncerca�i M-< acum, pentru a v� muta la �nceputul tutorialului.
|
|
|
192 Folosi�i apoi C-v �n mod repetat pentru a ajunge �napoi aici.
|
|
|
193
|
|
|
194 >> �ncerca�i M-> acum, pentru a v� muta la sf�r�itul tutorialului.
|
|
|
195 Folosi�i apoi M-v repetat pentru a ajunge �napoi aici.
|
|
|
196
|
|
|
197 Pute�i de asemenea s� muta�i cursorul cu tastele s�ge�i, dac�
|
|
|
198 terminalul are asemenea taste. Se recomand� �ns� acomodarea cu C-b,
|
|
|
199 C-f, C-n �i C-p din trei motive. �n primul r�nd, aceste taste
|
|
|
200 func�ioneaz� pe toate tipurile de terminale. �n al doilea r�nd, odat�
|
|
|
201 ce v� obi�nui�i cu Emacs-ul, ve�i remarca faptul c� tastarea lor este
|
|
|
202 mai rapid� dec�t cea a tastelor s�ge�i (pentru c� nu trebuie s� v�
|
|
|
203 schimba�i pozi�ia m�inilor pe tastatur�). �n al treilea r�nd, odat�
|
|
|
204 format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
|
|
|
205 comenzile avansate de mutat cursorul se �nva� foarte u�or.
|
|
|
206
|
|
|
207 Majoritatea comenzilor Emacs accept� un argument numeric; pentru
|
|
|
208 majoritatea comenzilor, acest argument reprezint� un contor de
|
|
|
209 repeti�ie. Contorul de repeti�ie se introduce tast�nd C-u, cifrele ce
|
|
|
210 alc�tuiesc contorul �i apoi comanda. Dac� ave�i tasta META (EDIT sau
|
|
|
211 ALT), exist� �i o alt� alternativ� pentru a introduce un argument
|
|
|
212 numeric: tasta�i cifrele �n timp ce �ine�i tasta META ap�sat�. Se
|
|
|
213 recomand� �ns� folosirea metodei cu C-u, deoarece func�ioneaz� pe
|
|
|
214 orice terminal.
|
|
|
215
|
|
|
216 De exemplu, C-u 8 C-f avanseaz� cursorul cu opt caractere.
|
|
|
217
|
|
|
218 >> �ncerca�i s� folosi�i C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
|
|
|
219 muta cursorul dintr-o singur� comand� pe o linie apropiat� de
|
|
|
220 aceasta.
|
|
|
221
|
|
|
222 Majoritatea comenzilor utilizeaz� argumentul numeric ca un contor de
|
|
|
223 repetitie. Anumite comenzi speciale �l folosesc �nsa �n mod diferit.
|
|
|
224 C-v si M-v sunt printre aceste excep�ii. C�nd li se d� un argument
|
|
|
225 numeric, ele mut� ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
|
|
|
226 linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mut� ecranul cu 4 linii.
|
|
|
227
|
|
|
228 >> �ncerca�i s� tasta�i C-u 8 C-v acum.
|
|
|
229
|
|
|
230 Aceast� comand� trebuie s� mute ecranul �n sus cu 8 linii. Dac�
|
|
|
231 doriti s� �l muta�i �napoi, pute�i s�-i da�i lui M-v un argument
|
|
|
232 numeric.
|
|
|
233
|
|
|
234 Dac� folosi�i sistemul X Window, exist� probabil o zon� rectangular�
|
|
|
235 numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Pute�i deplasa
|
|
|
236 textul manipul�nd "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
|
|
|
237
|
|
|
238 >> �ncerca�i s� ap�sa�i butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
|
|
|
239 butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui s� mute textul la o
|
|
|
240 pozi�ie determinat� de c�t de sus sau de jos a�i ap�sat pe scroll
|
|
|
241 bar.
|
|
|
242
|
|
|
243 >> �ncerca�i s� muta�i mouse-ul �n sus �i �n jos �in�nd butonul din
|
|
|
244 mijloc ap�sat. Ve�i vedea c� textul se deplaseaz� �n sus �i �n jos
|
|
|
245 corespunz�tor cu mi�carea mouse-ului.
|
|
|
246
|
|
|
247
|
|
|
248 * C�ND EMACS-ul ESTE BLOCAT
|
|
|
249 ---------------------------
|
|
|
250
|
|
|
251 Dac� Emacs-ul �nceteaz� s� v� raspund� la comenzi, �l pute�i opri,
|
|
|
252 f�r� s� pierde�i modific�rile f�cute p�n� acum, tast�nd C-g. Pute�i
|
|
|
253 folosi C-g pentru a opri o comand� care dureaz� prea mult.
|
|
|
254
|
|
|
255 Pute�i de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
|
|
|
256 numeric sau �nceputul unei comenzi pe care nu dori�i s� o continua�i.
|
|
|
257
|
|
|
258 >> Tasta�i C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
|
|
|
259 tasta�i C-g. Tasta�i apoi C-f. Cursorul ar trebui s� se mute un
|
|
|
260 singur caracter, pentru c� a�i oprit introducerea argumentului
|
|
|
261 numeric cu C-g.
|
|
|
262
|
|
|
263 Dac� a�i tastat un <ESC> din gre�eal�, pute�i s�-l anula�i cu un C-g.
|
|
|
264
|
|
|
265
|
|
|
266 * COMENZI DEZAFECTATE
|
|
|
267 ---------------------
|
|
|
268
|
|
|
269 Anumite comenzi sunt dezafectate �n Emacs, �n a�a fel �nc�t
|
|
|
270 utilizatorii s� nu le poat� folosi din neaten�ie.
|
|
|
271
|
|
|
272 Dac� tasta�i una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afi�a un mesaj
|
|
|
273 spun�nd ce comand� a�i tastat �i �ntreb�ndu-v� dac� dori�i s�
|
|
|
274 continua�i.
|
|
|
275
|
|
|
276 Dac� �ntr-adev�r dori�i s� �ncerca�i comanda respectiv�, tasta�i
|
|
|
277 SPA�IU. �n mod normal, dac� nu dori�i s� executa�i comanda
|
|
|
278 dezafectat�, r�spunde�i cu "n".
|
|
|
279
|
|
|
280 >> Tasta�i <ESC> : (care este o comand� dezafectat�), apoi tasta�i n
|
|
|
281 ca r�spuns la �ntrebarea pus� de Emacs.
|
|
|
282
|
|
|
283
|
|
|
284 * FERESTRE
|
|
|
285 ----------
|
|
|
286
|
|
|
287 Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afi財nd propriul s�u
|
|
|
288 text. Vom explica mai t�rziu tehnicile de folosire a ferestrelor
|
|
|
289 multiple. Acum vrem s� explic�m cum s� �nchide�i ferestrele care ar
|
|
|
290 putea apare ca rezultat al afi冴rii unor documenta�ii sau rezultate
|
|
|
291 specifice anumitor comenzi. Este simplu:
|
|
|
292
|
|
|
293 C-x 1 o singur� fereastr� (adic� �nchide toate celelalte
|
|
|
294 ferestre).
|
|
|
295
|
|
|
296 Asta �nseamn� CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 m�re�te fereastra
|
|
|
297 care con�ine cursorul p�n� c�nd ocup� �ntregul ecran. Toate celelalte
|
|
|
298 ferestre sunt distruse.
|
|
|
299
|
|
|
300 >> Muta�i cursorul la aceast� linie �i tasta�i C-u 0 C-l.
|
|
|
301
|
|
|
302 >> Tasta�i C-h k C-f. Observa�i cum aceast� fereastr� se mic�oreaz�,
|
|
|
303 �n timp ce o nou� fereastr� apare, afi財nd documenta�ia comenzii
|
|
|
304 C-f.
|
|
|
305
|
|
|
306 >> Tasta�i C-x 1 �i observa�i cum noua fereastr� dispare.
|
|
|
307
|
|
|
308
|
|
|
309 * INTRODUCEREA �I �TERGEREA
|
|
|
310 ---------------------------
|
|
|
311
|
|
|
312 Dac� vre�i s� introduce�i text, pur �i simplu tasta�i textul dorit.
|
|
|
313 Caracterele pe care le pute�i vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
|
|
|
314 interpretate de Emacs ca text �i introduse imediat. Tasta�i <Return>
|
|
|
315 (tasta mai este etichetat� <Enter> uneori) pentru a introduce un
|
|
|
316 caracter NEWLINE.
|
|
|
317
|
|
|
318 Pute�i �terge ultimul caracter pe care l-a�i introdus tast�nd
|
|
|
319 <Delete>. <Delete> este o tast� pe tastatur� etichetat� "Del" sau
|
|
|
320 "Delete". �n unele cazuri tasta "Backspace" poate ac�iona ca
|
|
|
321 <Delete>, dar nu �ntotdeauna!
|
|
|
322
|
|
|
323 Mai general, <Delete> �terge caracterul dinaintea pozi�iei curente a
|
|
|
324 cursorului.
|
|
|
325
|
|
|
326 >> Executa�i urm�toarele opera�ii acum - tasta�i c�teva caractere,
|
|
|
327 apoi �terge�i-le tast�nd <Delete> de c�teva ori. Nu v� teme�i c�
|
|
|
328 ve�i schimba acest fi�ier; nu ve�i altera versiunea principal� a
|
|
|
329 tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastr� personal�.
|
|
|
330
|
|
|
331 C�nd o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentat�
|
|
|
332 pe o linie de ecran, linia de text este continuat� pe urm�toarea linie
|
|
|
333 de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
|
|
|
334 indic� o linie care a fost continuat�.
|
|
|
335
|
|
|
336 >> Introduce�i text p�n� c�nd dep禳i�i cu c�teva caractere marginea
|
|
|
337 din dreapta a ecranului. Ve�i observa apari�ia liniei de
|
|
|
338 continuare.
|
|
|
339
|
|
|
340 >> Folosi�i <Delete>-uri pentru a �terge textul p�n� c�nd linia �ncape
|
|
|
341 din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va disp�rea.
|
|
|
342
|
|
|
343 Pute�i �terge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. �tergerea
|
|
|
344 unui NEWLINE dintre dou� linii concateneaza cele dou� linii. Dac�
|
|
|
345 linia rezultat� este prea lung� pentru a fi afi�at� pe ecran, va fi
|
|
|
346 afi�at� cu o linie de continuare.
|
|
|
347
|
|
|
348 >> Muta�i cursorul la �nceputul unei linii �i tasta�i <Delete>.
|
|
|
349 Aceasta concateneaz� linia curent� cu cea precedent�.
|
|
|
350
|
|
|
351 >> Tasta�i <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE �ters.
|
|
|
352
|
|
|
353 A�a cum v� reaminti�i, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
|
|
|
354 argument numeric ce ac�ioneaz� ca un contor de repeti�ie; introducerea
|
|
|
355 caracterelor ascult� acelea�i reguli. Un argument numeric dat unui
|
|
|
356 caracter duce la introducerea caracterului respectiv de num�rul
|
|
|
357 specificat de ori.
|
|
|
358
|
|
|
359 >> �ncerca�i asta acum - tasta�i C-u 8 * pentru a introduce ********.
|
|
|
360
|
|
|
361 A�i �nv筐at acum metodele elementare de tastat �i corectat erori �n
|
|
|
362 Emacs. Pute�i de asemenea �terge cuvinte sau linii. Acesta este un
|
|
|
363 sumar al opera�iilor de �tergere.
|
|
|
364
|
|
|
365 <Delete> �terge caracterul de dinaintea cursorului
|
|
|
366 C-d �terge caracterul de dup� cursor
|
|
|
367
|
|
|
368 M-<Delete> �terge cuv�ntul de dinaintea cursorului
|
|
|
369 M-d �terge cuv�ntul de dup� cursor
|
|
|
370
|
|
|
371 C-k �terge de la pozi�ia curent� p�n� la sf�r�itul
|
|
|
372 liniei
|
|
|
373 M-k �terge de la pozi�ia curent� p�n� la sf�r�itul
|
|
|
374 frazei
|
|
|
375
|
|
|
376 De remarcat c� <Delete> �i C-d versus M-<Delete> �i M-d extind
|
|
|
377 paralela �nceput� de C-f �i M-f (<Delete> nu este cu adev�rat un
|
|
|
378 caracter bazat pe CONTROL, dar nu o s� ne ocup�m de asta acum). C-k
|
|
|
379 �i M-k sunt ca C-e �i M-e, �ntr-un fel, dac� facem o paralel� �ntre
|
|
|
380 linii �i fraze.
|
|
|
381
|
|
|
382 C�nd �terge�i mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
|
|
|
383 p�streaz� intern textul distrus �n a�a fel �nc�t �l pute�i restaura.
|
|
|
384 Termenul folosit de Emacs pentru opera�iunea de restaurare a textului
|
|
|
385 distrus este "yanking". Pute�i restaura textul distrus fie �n acela�i
|
|
|
386 loc, fie �n alt loc �n fi�ier. Pute�i de asemenea restaura textul de
|
|
|
387 mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare
|
|
|
388 este C-y.
|
|
|
389
|
|
|
390 Diferen�a dintre "distrugerea" �i "�tergerea" unei por�iuni din text
|
|
|
391 este aceea ca por�iunile de text "distruse" pot fi restaurate, �n timp
|
|
|
392 ce por�iunile de text "�terse", nu. �n general, comenzile care
|
|
|
393 distrug por�iuni semnificative din text, p�streaz� intern textul
|
|
|
394 respectiv, �n timp ce comenzile care �terg doar un caracter, linii
|
|
|
395 goale sau spa�ii, nu fac acest lucru.
|
|
|
396
|
|
|
397 >> Muta�i cursorul la �nceputul unei linii care nu este goal�.
|
|
|
398 Tasta�i apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectiv�.
|
|
|
399 >> Tasta�i C-k o a doua oar�. Ve�i observa distrugerea caracterului
|
|
|
400 NEWLINE de la sf�r�itul liniei.
|
|
|
401
|
|
|
402 Dup� cum vede�i, un singur C-k distruge con�inutul liniei, iar un al
|
|
|
403 doilea C-k distruge linia �ns禳i, fac�nd toate celelalte linii s� se
|
|
|
404 mute �n sus. C-k trateaz� un argument numeric �n mod special:
|
|
|
405 distruge num�rul specificat de linii �i con�inutul lor. Aceast�
|
|
|
406 comportare nu este doar o simpl� repeti�ie. C-u 2 C-k distruge dou�
|
|
|
407 linii �i NEWLINE-urile de dup� ele; tast�nd C-k de dou� ori nu
|
|
|
408 ob�ine�i acela�i rezultat.
|
|
|
409
|
|
|
410 Pentru a extrage ultimul text distrus �i a-l plasa la pozi�ia curent�
|
|
|
411 a cursorului, tasta�i C-y.
|
|
|
412
|
|
|
413 >> Tasta�i C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
|
|
|
414
|
|
|
415 G�nditi-v� la C-y ca �i cum a�i recupera ceva ce v-a fost luat.
|
|
|
416 Observa�i c� dac� executa�i mai multe C-k-uri la r�nd, tot textul
|
|
|
417 distrus este stocat �ntr-o singur� bucat�, �n a�a fel �nc�t un singur
|
|
|
418 C-y va restaura toate liniile.
|
|
|
419
|
|
|
420 >> Tasta�i acum C-k de c�teva ori.
|
|
|
421
|
|
|
422 Acum �ncerca�i s� restaura�i textul distrus:
|
|
|
423
|
|
|
424 >> Tasta�i C-y. Muta�i apoi cursorul c�teva linii mai jos �i tasta�i
|
|
|
425 C-y din nou. Ve�i vedea cum se copiaz� por�iuni de text.
|
|
|
426
|
|
|
427 Ce face�i dac� ave�i por�iuni de text pe care vre�i s� le restaura�i,
|
|
|
428 dar �ntre timp distruge�i o alt� por�iune de text? C-y va restaura
|
|
|
429 por�iunea de text care a fost distrus� cel mai recent. Cu toate
|
|
|
430 acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Pute�i s�-l
|
|
|
431 restaura�i folosind comanda M-y. Dup� ce a�i executat C-y pentru a
|
|
|
432 ob�ine textul cel mai recent distrus, tast�nd M-y ve�i �nlocui textul
|
|
|
433 ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus �naintea lui. Tast�nd
|
|
|
434 M-y de mai multe ori pute�i ob�ine por�iuni de text distrus din ce �n
|
|
|
435 ce mai vechi. Odat� ajun�i la textul care v� intereseaz�, pute�i s�
|
|
|
436 continua�i editarea f�r� s� mai face�i nimic special, las�nd textul
|
|
|
437 restaurat �n pozi�ia �n care se g�se�te.
|
|
|
438
|
|
|
439 Dac� tasta�i M-y de suficient de multe ori, ve�i ajunge �n cele din
|
|
|
440 urm� la punctul de plecare (textul distrus cel mai de cur�nd).
|
|
|
441
|
|
|
442 >> Distruge�i o linie, muta�i-v� pu�in �n jurul ei, distruge�i o alt�
|
|
|
443 linie. Executa�i apoi C-y pentru a ob�ine �napoi cea de-a doua
|
|
|
444 linie distrus�. Executa�i apoi M-y �i ve�i constata c� este
|
|
|
445 �nlocuit� de prima linie distrus�. Executa�i mai multe M-y-uri �i
|
|
|
446 observa�i ce ob�ine�i. Continua�i s� le executa�i p�n� c�nd a doua
|
|
|
447 linie apare din nou, etc. Dac� dori�i, pute�i �ncerca s�-i da�i
|
|
|
448 comenzii M-y argumente numerice pozitive �i negative.
|
|
|
449
|
|
|
450
|
|
|
451 * ANULARE
|
|
|
452 ---------
|
|
|
453
|
|
|
454 Dac� face�i o schimbare �n text, �i apoi constata�i c� a�i gre�it,
|
|
|
455 pute�i anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
|
|
|
456
|
|
|
457 �n mod normal, C-x u anuleaz� schimb�rile f�cute de o comand�; dac�
|
|
|
458 repeta�i C-x u de c�teva ori la r�nd, fiecare nou� repeti�ie anuleaz�
|
|
|
459 �nc� o comand�.
|
|
|
460
|
|
|
461 Exist� �ns� dou� excep�ii: comenzile care nu schimb� textul nu sunt
|
|
|
462 luate �n considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul �i
|
|
|
463 cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
|
|
|
464 tratate �n grupuri de maxim 20. (Motiva�ia din spatele acestei
|
|
|
465 abord�ri este aceea de a reduce num�rul de C-x u-uri pe care trebuie
|
|
|
466 s� le tasta�i pentru anularea inser�rilor de text).
|
|
|
467
|
|
|
468 >> Distruge�i linia aceasta cu C-k, apoi tasta�i C-x u; linia ar
|
|
|
469 trebui s� reapar�.
|
|
|
470
|
|
|
471 C-_ este o alt� comand� de anulare; func�ioneaz� exact ca �i C-x u,
|
|
|
472 dar este mai u�or de tastat de mai multe ori la r�nd. Dezavantajul
|
|
|
473 lui C-_ este c� pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
|
|
|
474 Din acest motiv exist� C-x u. Pe unele terminale se poate s� tasta�i
|
|
|
475 C-_ tast�nd "/" �n timp ce �ine�i ap�sat� tasta CONTROL.
|
|
|
476
|
|
|
477 Un argument numeric la C-_ sau C-x u ac�ioneaz� ca un contor de
|
|
|
478 repeti�ie.
|
|
|
479
|
|
|
480
|
|
|
481 * FI�IERE
|
|
|
482 ---------
|
|
|
483
|
|
|
484 Pentru a face permanente modific�rile din textul pe care �l edita�i,
|
|
|
485 trebuie s�-l stoca�i (salva�i) �ntr-un fi�ier. Altminteri,
|
|
|
486 modific�rile se vor pierde �n momentul p�r�sirii Emacs-ului. Pune�i
|
|
|
487 textul �ntr-un fi�ier "deschiz�nd" (sau "vizit�nd") fi�ierul.
|
|
|
488
|
|
|
489 Deschiderea unui fi�ier �nseamn� c� pute�i vedea con�inutul fi�ierului
|
|
|
490 �n Emacs. Este ca �i cum a�i edita chiar fi�ierul, singura diferen�
|
|
|
491 fiind aceea c� schimb�rile nu devin permanente p�n� c�nd nu �l
|
|
|
492 "salva�i" ("save" �n limba englez�). Se evit� astfel existen�a �n
|
|
|
493 sistem a unor fi�iere incomplet modificate atunci c�nd nu dori�i acest
|
|
|
494 lucru. Chiar �i c�nd salva�i fi�ierul, Emacs-ul p�streaz� fi�ierul
|
|
|
495 ini�ial (cu un nume schimbat) �n a�a fel �nc�t s�-l pute�i recupera �n
|
|
|
496 cazul �n care decide�i c� modific�rile efectuate au fost gre�ite.
|
|
|
497
|
|
|
498 Aproape de marginea de jos a ecranului ve�i observa o linie care
|
|
|
499 �ncepe �i se termin� cu minusuri, �i con�ine �irul "--:-- TUTORIAL.ro"
|
|
|
500 sau ceva �n genul acesta. Aceast� parte a ecranului arat� �ntotdeauna
|
|
|
501 numele fi�ierului pe care �l vizita�i. Acum vizita�i fi�ierul
|
|
|
502 "TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastr� de �ncerc�ri a
|
|
|
503 tutorialului �n limba rom�n�. Orice fi�ier a�i edita, numele acelui
|
|
|
504 fi�ier va ap�rea �n pozi�ia respectiv�.
|
|
|
505
|
|
|
506 Comenzile pentru g�sirea �i salvarea fi�ierelor sunt diferite de
|
|
|
507 celelalte comenzi pe care le-a�i �nv筐at, �n sensul c� sunt compuse
|
|
|
508 din dou� caractere. Am�ndou� �ncep cu caracterul C-x. Exist� o
|
|
|
509 �ntreag� serie de comenzi care �ncep cu C-x; multe dintre ele sunt
|
|
|
510 legate de fi�iere, buffere �i alte lucruri �nrudite. Aceste comenzi
|
|
|
511 sunt compuse din dou�, trei sau patru caractere.
|
|
|
512
|
|
|
513 Comenzii de deschidere a unui fi�ier trebuie s� �i spune�i numele
|
|
|
514 fi�ierului dorit. Spunem despre comand� ca "cite�te un argument de la
|
|
|
515 terminal" (�n acest caz, argumentul este numele fi�ierului). Dup� ce
|
|
|
516 tasta�i comanda
|
|
|
517
|
|
|
518 C-x C-f (deschide un fi�ier)
|
|
|
519
|
|
|
520 Emacs-ul v� va cere s� introduce�i numele fi�ierului. Numele pe care
|
|
|
521 �l tasta�i apare pe ultima linie a ecranului. Aceast� linie se
|
|
|
522 numeste "minibuffer" c�nd este folosit� pentru acest tip de
|
|
|
523 introducere. Comenzile normale de editare �n Emacs pot fi folosite �i
|
|
|
524 pentru editarea numelui fi�ierului.
|
|
|
525
|
|
|
526 �n timp ce introduce�i numele fi�ierului (sau orice alt tip de
|
|
|
527 introducere de date �n minibuffer), pute�i anula comanda cu C-g.
|
|
|
528
|
|
|
529 >> Tasta�i C-x C-f, apoi tasta�i C-g. Aceasta anuleaz� minibuffer-ul,
|
|
|
530 �i, de asemenea, anuleaz� comanda C-x C-f care �l folosea. �n
|
|
|
531 concluzie, nu ve�i mai deschide nici un fi�ier.
|
|
|
532
|
|
|
533 C�nd a�i terminat de introdus numele fi�ierului, tasta�i <Return>
|
|
|
534 pentru a-l �ncheia. Dup� aceasta, comanda C-x C-f �ncepe s� lucreze
|
|
|
535 �i deschide fi�ierul pe care l-a�i ales. Minibuffer-ul dispare c�nd
|
|
|
536 comanda C-x C-f se termin�.
|
|
|
537
|
|
|
538 Dup� c�teva momente, con�inutul fi�ierului apare pe ecran �i �l pute�i
|
|
|
539 edita. C�nd doriti s� face�i schimb�rile permanente, tasta�i comanda
|
|
|
540
|
|
|
541 C-x C-s (salveaz� fi�ierul)
|
|
|
542
|
|
|
543 Aceasta copiaz� textul din Emacs �ntr-un fi�ier. Prima oar� c�nd
|
|
|
544 face�i acest lucru, Emacs-ul redenume�te fi�ierul ini�ial �n a�a fel
|
|
|
545 �nc�t s� nu se piard�. Noul nume este creat prin ad�ugarea
|
|
|
546 caracterului "~" la numele ini�ial.
|
|
|
547
|
|
|
548 C�nd opera�iunea de salvare este terminat�, Emacs-ul afi�eaz� numele
|
|
|
549 fi�ierului salvat. Se recomand� salvarea la intervale relativ mici,
|
|
|
550 pentru a nu pierde prea mult� munc� �n cazul unei eventuale bloc�ri a
|
|
|
551 sistemului.
|
|
|
552
|
|
|
553 >> Tasta�i C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
|
|
|
554 Aceasta ar trebui s� afi�eze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
|
|
|
555 jos a ecranului.
|
|
|
556
|
|
|
557 OBSERVA�IE: �n unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca
|
|
|
558 ecranul �i nu ve�i mai primi nici un de r�spuns din partea Emacs-ului.
|
|
|
559 Aceasta indic� faptul c� o facilitate a sistemului de operare numit�
|
|
|
560 "controlul fluxului" ("flow control" �n limba englez�) intercepteaz�
|
|
|
561 C-s, nelas�ndu-l s� ajung� la Emacs. Pentru deblocarea ecranului,
|
|
|
562 tasta�i C-q. Pute�i g�si detalii referitoare la aceast� a�a-numit�
|
|
|
563 "facilitate" �n sec�iunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
|
|
|
564 din manualul Emacs-ului.
|
|
|
565
|
|
|
566 Pute�i deschide un fi�ier existent, pentru a-l vedea sau edita.
|
|
|
567 Pute�i de asemenea deschide un fi�ier care nu exist�. Aceasta este
|
|
|
568 modalitatea �n care crea�i noi fi�iere cu Emacs-ul: deschide�i
|
|
|
569 fi�ierul (care va fi gol ini�ial), apoi �ncepe�i s� introduce�i text
|
|
|
570 �n el. C�nd �i ve�i cere s� "salveze" fi�ierul, Emacs-ul va crea
|
|
|
571 fi�ierul cu textul pe care l-a�i introdus. De acum �nainte pute�i
|
|
|
572 considera c� edita�i un fi�ier existent.
|
|
|
573
|
|
|
574
|
|
|
575 * BUFFERE
|
|
|
576 ---------
|
|
|
577
|
|
|
578 Dac� deschide�i un al doilea fi�ier cu C-x C-f, primul va continua s�
|
|
|
579 existe �n Emacs. Pute�i s� v� muta�i �napoi la el deschiz�ndu-l din
|
|
|
580 nou cu C-x C-f. �n acest fel pute�i avea un num�r destul de mare de
|
|
|
581 fi�iere deschise �n Emacs.
|
|
|
582
|
|
|
583 >> Crea�i un fi�ier numit "foo" tast�nd C-x C-f foo <Return>.
|
|
|
584 Introduce�i un text oarecare, edita�i-l, apoi salva�i "foo" tast�nd
|
|
|
585 C-x C-s. �n cele din urm�, tasta�i C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
|
|
|
586 pentru a v� �ntoarce la tutorial.
|
|
|
587
|
|
|
588 Emacs-ul stocheaz� textul fiec�rui fi�ier �ntr-un obiect numit
|
|
|
589 "buffer". Deschiderea unui fi�ier creeaz� un nou buffer �n Emacs.
|
|
|
590 Pentru a vedea o list� a bufferelor existente �n Emacs, tasta�i
|
|
|
591
|
|
|
592 C-x C-b (lista de buffere)
|
|
|
593
|
|
|
594 >> �ncerca�i C-x C-b acum.
|
|
|
595
|
|
|
596 Observa�i cum fiecare buffer are un nume �i, uneori, un nume de fi�ier
|
|
|
597 corespunz�tor fi�ierului al c�rui con�inut este men�inut �n buffer-ul
|
|
|
598 respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fi�ier. De exemplu,
|
|
|
599 buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fi�ier asociat. Este
|
|
|
600 buffer-ul care con�ine lista de buffere �i a fost creat de comanda C-x
|
|
|
601 C-b. Orice text pe care �l vede�i �ntr-o fereastr� a Emacs-ului este
|
|
|
602 �ntotdeauna parte dintr-un buffer.
|
|
|
603
|
|
|
604 >> Tasta�i C-x 1 pentru a sc�pa de lista de buffere.
|
|
|
605
|
|
|
606 Dac� face�i schimb�ri �n textul unui fi�ier, apoi deschide�i un alt
|
|
|
607 fi�ier, primul fi�ier nu este salvat. Schimb�rile efectuate r�m�n �n
|
|
|
608 Emacs, �n buffer-ul asociat acelui fi�ier. Crearea sau editarea
|
|
|
609 buffer-ului celui de-al doilea fi�ier nu are nici un efect asupra
|
|
|
610 buffer-ului primului fi�ier. Acest lucru este foarte util, dar
|
|
|
611 �nseamn� c� ave�i nevoie de o modalitate convenabil� de a salva
|
|
|
612 buffer-ul primului fi�ier. Ar fi obositor s� fie necesar s� v� muta�i
|
|
|
613 �napoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest
|
|
|
614 motiv exist� comanda:
|
|
|
615
|
|
|
616 C-x s salveaz� ni�te buffere
|
|
|
617
|
|
|
618 C-x s v� �ntreab� despre fiecare buffer care con�ine modific�ri (�i
|
|
|
619 care nu a fost salvat) dac� dori�i s�-l salva�i.
|
|
|
620
|
|
|
621 >> Introduce�i o linie de text, apoi tasta�i C-x s.
|
|
|
622 Ar trebui s� v� �ntrebe dac� s� salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
|
|
|
623 Raspunde�i "da" la �ntrebare tast�nd "y".
|
|
|
624
|
|
|
625
|
|
|
626 * EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
|
|
|
627 -------------------------------
|
|
|
628
|
|
|
629 Exist� mult mai multe comenzi Emacs dec�t combina�ii de taste bazate
|
|
|
630 pe CONTROL �i META. Solu�ia �n Emacs este folosirea comenzilor
|
|
|
631 eXtinse. Acestea sunt de dou� feluri:
|
|
|
632
|
|
|
633 C-x eXtinde un caracter; urmat� de un caracter
|
|
|
634 M-x eXtinde un nume; urmat� de un nume lung
|
|
|
635
|
|
|
636 Acestea sunt comenzi care sunt utile �n general, dar folosite mai rar
|
|
|
637 dec�t comenzile despre care a�i �nv筐at p�n� acum. A�i v�zut deja
|
|
|
638 dou� dintre ele: comanda de deschis fi�iere (C-x C-f) �i comanda de
|
|
|
639 salvat fi�iere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de p�r�sit
|
|
|
640 Emacs-ul: C-x C-c. (Nu v� teme�i c� ve�i pierde schimb�ri f�cute �n
|
|
|
641 fi�iere; �nainte de a termina sesiunea curent� Emacs, C-x C-c v� va
|
|
|
642 �ntreba dac� dori�i s� salva�i fi�ierele modificate.)
|
|
|
643
|
|
|
644 C-z este comanda cu care pute�i ie�i din Emacs *temporar* - astfel
|
|
|
645 �nc�t s� pute�i s� v� �ntoarce�i la aceea�i sesiune Emacs mai t�rziu.
|
|
|
646
|
|
|
647 Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspend�" Emacs-ul; asta �nseamn�
|
|
|
648 c�, de�i v� ve�i �ntoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
|
|
|
649 distrus. �n shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
|
|
|
650 uzuale pute�i reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
|
|
|
651
|
|
|
652 Pe sistemele care nu implementeaz� mecanismele de suspendare, C-z
|
|
|
653 creeaz� un subshell care ruleaz� sub Emacs pentru a v� oferi
|
|
|
654 posibilitatea de a rula alte programe �i de a v� �ntoarce la Emacs mai
|
|
|
655 t�rziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adev�rat din Emacs - comanda
|
|
|
656 `exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzual� de a v�
|
|
|
657 �ntoarce �n Emacs.
|
|
|
658
|
|
|
659 �n general C-x C-c se folose�te �nainte de p�r�sirea sistemului.
|
|
|
660 Pute�i folosi aceast� comand� �i pentru a ie�i din instan�e de Emacs
|
|
|
661 lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
|
|
|
662 s-ar putea s� nu fie capabile s� foloseasc� facilita�ile de suspendare
|
|
|
663 ale Emacs-ului. �n mod normal �ns�, dac� nu sunte�i pe cale s�
|
|
|
664 p�r�si�i sistemul, este mai bine s� suspenda�i Emacs-ul cu C-z dec�t
|
|
|
665 s� ie�i�i complet cu C-x C-c.
|
|
|
666
|
|
|
667 Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor
|
|
|
668 pe care le-a�i �nv筐at p�n� acum:
|
|
|
669
|
|
|
670 C-x C-f deschide un fi�ier
|
|
|
671 C-x C-s salveaz� fi�ierul
|
|
|
672 C-x C-b listeaz� bufferele
|
|
|
673 C-x C-c p�r�se�te Emacs-ul
|
|
|
674 C-x u anuleaz�
|
|
|
675
|
|
|
676 Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite �i mai rar
|
|
|
677 sau comenzile care sunt folosite numai �n anumite moduri. Un exemplu
|
|
|
678 este comanda replace-string (�nlocuie�te-�ir) care �nlocuie�te global
|
|
|
679 toate apari�iile unui �ir de caractere cu alt �ir de caractere. C�nd
|
|
|
680 tasta�i M-x, Emacs-ul afi�eaz� pe ultima linie de pe ecran "M-x" �i
|
|
|
681 pute�i introduce numele comenzii - �n cazul nostru "replace-string".
|
|
|
682 Pute�i s� tasta�i doar "repl s<TAB>" �i Emacs-ul va completa numele.
|
|
|
683 Termina�i comanda cu <Return>.
|
|
|
684
|
|
|
685 Comanda replace-string necesit� dou� argumente - �irul ce va fi
|
|
|
686 �nlocuit �i �irul �nlocuitor. La sf�r�itul introducerii fiec�rui
|
|
|
687 argument trebuie s� tasta�i <Return>.
|
|
|
688
|
|
|
689 >> Muta�i cursorul pe linia goal� care se g�seste dou� linii mai jos.
|
|
|
690 Tasta�i apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
|
|
|
691
|
|
|
692 Observa�i modul �n care aceast� linie s-a modificat: a�i �nlocuit
|
|
|
693 toate apari�iile cuv�ntului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dup�
|
|
|
694 pozi�ia ini�ial� a cursorului.
|
|
|
695
|
|
|
696
|
|
|
697 * SALVARE AUTOMAT�
|
|
|
698 ------------------
|
|
|
699
|
|
|
700 Dac� a�i facut schimb�ri �ntr-un fi�ier, dar nu le-a�i salvat, aceste
|
|
|
701 schimb�ri se pot pierde �n cazul �n care sistemul se blocheaz�.
|
|
|
702 Pentru a v� proteja munca, Emacs-ul salveaz� periodic un fi�ier de
|
|
|
703 "autosalvare" pentru fiecare fi�ier pe care �l edita�i. Acest fi�ier
|
|
|
704 are un "#" la �nceput �i unul la sf�r�it; de exemplu, dac� fi�ierul
|
|
|
705 dumneavoastr� se numeste "hello.c", fi�ierul de autosalvare
|
|
|
706 corespunz�tor se va numi "#hello.c#". C�nd salva�i fi�ierul �n mod
|
|
|
707 normal, Emacs-ul �terge fi�ierul de autosalvare.
|
|
|
708
|
|
|
709 �n cazul unei c�deri a sistemului, pute�i s� v� recupera�i fi�ierul de
|
|
|
710 autosalvare deschiz�nd fi�ierul �n mod normal (fi�ierul pe care �l
|
|
|
711 edita�i, nu pe cel de autosalvare) �i tast�nd dup� aceea M-x recover
|
|
|
712 file<Return>. C�nd vi se cere confirmarea, tasta�i yes<Return> pentru
|
|
|
713 a continua �i a recupera fi�ierul.
|
|
|
714
|
|
|
715
|
|
|
716 * ZONA DE ECOU
|
|
|
717 --------------
|
|
|
718
|
|
|
719 Dac� Emacs-ul observ� c� tasta�i comenzile �ncet, vi le va ar�ta la
|
|
|
720 marginea de jos a ecranului �ntr-o zona numit� "zona de ecou". Zona
|
|
|
721 de ecou con�ine cea mai de jos linie a ecranului.
|
|
|
722
|
|
|
723
|
|
|
724 * LINIA DE MOD
|
|
|
725 --------------
|
|
|
726
|
|
|
727 Linia de deasupra zonei de ecou se nume�te "linia de mod" ("mode line"
|
|
|
728 �n limba englez�). Linia de mod con�ine ceva de genul:
|
|
|
729
|
|
|
730 --**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%----------------
|
|
|
731
|
|
|
732 Aceast� linie prezint� informa�ii utile despre starea Emacs-ului �i
|
|
|
733 despre textul pe care �l edita�i.
|
|
|
734
|
|
|
735 Sti�i deja ce �nseamn� numele fi�ierului - este fi�ierul pe care l-a�i
|
|
|
736 deschis. -NN%-- indic� pozi�ia curent� a cursorului �n text - NN la
|
|
|
737 sut� din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dac� �nceputul
|
|
|
738 fi�ierului este vizibil pe ecran, ve�i vedea --Top-- �n loc de
|
|
|
739 --00%--. Dac� sf�r�itul fi�ierului este vizibil pe ecran, ve�i vedea
|
|
|
740 --Bot-- (de la "bottom" �n limba englez�). Dac� fi�ierul este at�t de
|
|
|
741 mic, �nc�t �ncape �n �ntregime pe ecran, pe linia de mod ve�i vedea
|
|
|
742 --All--.
|
|
|
743
|
|
|
744 Stelele de la �nceputul liniei de mod semnalizeaz� existen�a unor
|
|
|
745 modific�ri nesalvate �n text. Imediat dup� deschiderea fi�ierului,
|
|
|
746 por�iunea respectiv� din linia de mod nu con�ine nici o stea, doar
|
|
|
747 minusuri.
|
|
|
748
|
|
|
749 Por�iunea din�untrul parantezelor v� spune modul de editare curent.
|
|
|
750 Modul implicit este "Fundamental", modul pe care �l folosi�i chiar
|
|
|
751 acum. Este un exemplu de "mod major".
|
|
|
752
|
|
|
753 Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate
|
|
|
754 edit�rii diferitelor limbaje �i/sau tipuri de text, cum ar fi modul
|
|
|
755 Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment
|
|
|
756 dat �i numele s�u va fi �ntotdeauna acolo unde este "Fundamental"
|
|
|
757 acum.
|
|
|
758
|
|
|
759 Fiecare mod major schimb� comportamentul unor comenzi. De exemplu
|
|
|
760 exist� comenzi pentru crearea comentariilor �ntr-un program, dar, cum
|
|
|
761 fiecare limbaj de programare are o idee diferit� despre felul cum ar
|
|
|
762 trebui s� arate un comentariu, fiecare mod major trebuie s� le
|
|
|
763 introduc� �ntr-un alt fel. Exist� c�te o comand� asociat� fiec�rui
|
|
|
764 mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De
|
|
|
765 exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
|
|
|
766 "Fundamental".
|
|
|
767
|
|
|
768 Dac� edita�i text �n limba rom�n�, cum ar fi de exemplu acest fi�ier,
|
|
|
769 ar trebui probabil s� folosi�i modul Text.
|
|
|
770
|
|
|
771 >> Tasta�i M-x text-mode<Return>.
|
|
|
772
|
|
|
773 Nu v� temeti, nici una din comenzile pe care le-a�i �nv筐at p�n� acum
|
|
|
774 nu schimb� Emacs-ul prea mult. Pute�i observa acum c� M-f �i M-b
|
|
|
775 trateaz� apostrofurile ca parte din cuvinte. �nainte, �n modul
|
|
|
776 Fundamental, M-f �i M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
|
|
|
777 cuvinte.
|
|
|
778
|
|
|
779 Modurile majore opereaz� schimb�ri subtile, ca cea descris� mai sus.
|
|
|
780 Majoritatea comenzilor execut� aceea�i opera�ie �n fiecare mod major,
|
|
|
781 dar func�ioneaz� pu�in diferit.
|
|
|
782
|
|
|
783 Pentru a vedea documenta�ia referitoare la modul major curent, tasta�i
|
|
|
784 C-h m.
|
|
|
785
|
|
|
786 >> Folosi�i C-u C-v o dat� sau de mai multe ori pentru a aduce aceast�
|
|
|
787 linie aproape de �nceputul ecranului. Tasta�i C-h m ca s� afla�i
|
|
|
788 diferen�ele dintre modul Text �i modul Fundamental. Tasta�i C-x 1
|
|
|
789 pentru a �terge documenta�ia de pe ecran.
|
|
|
790
|
|
|
791 Modurile majore se numesc "majore" pentru c� exist� �i moduri minore.
|
|
|
792 Modurile minore sunt ajust�ri minore ale modurilor majore. Fiecare
|
|
|
793 mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
|
|
|
794 celelalte moduri minore �i independent de modul major curent. Pute�i
|
|
|
795 s� nu folosi�i nici un mod minor, un mod minor sau orice combina�ie de
|
|
|
796 moduri minore.
|
|
|
797
|
|
|
798 Un mod minor care este foarte util, �n mod special c�nd edita�i text,
|
|
|
799 este modul "Auto Fill". C�nd acest mod este activat, Emacs-ul sparge
|
|
|
800 automat liniile la spa�iul dintre cuvinte de fiecare dat� c�nd
|
|
|
801 introduc�nd text crea�i o linie care este prea lung�.
|
|
|
802
|
|
|
803 Pute�i activa modul "Auto Fill" execut�nd M-x auto-fill-mode<Return>.
|
|
|
804 C�nd acest mod este activat, �l pute�i dezactiva execut�nd aceea�i
|
|
|
805 comand�. Dac� modul este dezactivat, aceast� comand� �l activeaz�,
|
|
|
806 c�nd este activat, comanda �l dezactiveaz�. Se spune c� aceast�
|
|
|
807 comand� inverseaz� modul.
|
|
|
808
|
|
|
809 >> Tasta�i M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduce�i apoi o linie
|
|
|
810 con�in�nd "asdf " de mai multe ori, p�n� c�nd linia se sparge �n
|
|
|
811 dou�. Trebuie s� pune�i spa�ii �ntre cuvinte pentru c� Auto Fill
|
|
|
812 sparge linia numai la spa�ii.
|
|
|
813
|
|
|
814 Marginea este stabilit� �n mod normal la 70 de caractere, dar pute�i
|
|
|
815 schimba aceast� valoare cu comanda C-x f. Introduce�i valoarea dorit�
|
|
|
816 ca argument numeric pentru C-x f.
|
|
|
817
|
|
|
818 >> Tasta�i C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f).
|
|
|
819 Introduce�i apoi un text oarecare �i observa�i cum Emacs-ul umple
|
|
|
820 linii de maximum 20 de caractere. Restaura�i marginea la 70 de
|
|
|
821 caractere folosind din nou C-x f.
|
|
|
822
|
|
|
823 Dac� face�i schimb�ri �n mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
|
|
|
824 rearanjeaz� paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie s� tasta�i
|
|
|
825 M-q (META-q) cu cursorul pozi�ionat �n�untrul paragrafului.
|
|
|
826
|
|
|
827 >> Muta�i cursorul �n paragraful precedent �i tasta�i M-q.
|
|
|
828
|
|
|
829
|
|
|
830 * C�UTARE
|
|
|
831 ---------
|
|
|
832
|
|
|
833 Emacs-ul poate caut� �iruri (grupuri continue de caractere sau
|
|
|
834 cuvinte) fie �nainte, fie �napoi (fa� de pozi�ia curent� a cursorului
|
|
|
835 �n text). C�utarea unui �ir este o opera�ie ce mut� cursorul;
|
|
|
836 cursorul este mutat �n pozi�ia corespunz�toare urm�toarei apari�ii a
|
|
|
837 �irului �n text.
|
|
|
838
|
|
|
839 C�utarea este diferit� �n Emacs fa� de majoritatea editoarelor,
|
|
|
840 deoarece este "incremental�". Asta �nseamn� c� execu�ia opera�iunii
|
|
|
841 de c�utare se face �n timp ce tasta�i �irul de c�utat.
|
|
|
842
|
|
|
843 Comanda ce ini�iaz� c�utarea este C-s pentru c�utare �nainte �i C-r
|
|
|
844 pentru c�utare �napoi. A�TEPTA�I! Nu le �ncerca�i acum.
|
|
|
845
|
|
|
846 C�nd tasta�i C-s ve�i remarca faptul c� �irul "I-search" apare ca
|
|
|
847 prompt �n zona de ecou. Aceasta v� spune c� Emacs-ul este �n modul de
|
|
|
848 c�utare incremental�, a�tept�nd ca dumneavoastr� s� introduce�i �irul
|
|
|
849 pe care dori�i s�-l c�uta�i. C�utarea poate fi terminat� cu <Return>.
|
|
|
850
|
|
|
851 >> Tasta�i acum C-s pentru a porni o c�utare. �NCET, c�te o singur�
|
|
|
852 liter� la un moment dat, tasta�i cuv�ntul "cursor", f�c�nd o pauz�
|
|
|
853 dup� fiecare caracter tastat ca s� observa�i ce se �ntampl� cu
|
|
|
854 cursorul. Acum a�i terminat de c�utat prima apari�ie a cuv�ntului
|
|
|
855 "cursor".
|
|
|
856 >> Tasta�i C-s din nou, pentru a c�uta urm�toarea apari�ie a
|
|
|
857 cuv�ntului "cursor".
|
|
|
858 >> Tasta�i acum <Delete> de patru ori �i observa�i mi�carea
|
|
|
859 cursorului.
|
|
|
860 >> Tasta�i <Return> pentru a termina c�utarea.
|
|
|
861
|
|
|
862 A�i observat ce s-a �ntamplat? �n timpul unei c�ut�ri incrementale
|
|
|
863 Emacs-ul �ncearc� s� se pozi�ioneze pe prima apari�ie a �irului pe
|
|
|
864 care l-a�i introdus p�n� �n momentul respectiv. Dac� vre�i s� v�
|
|
|
865 pozi�iona�i pe urm�toarea apari�ie a cuv�ntului "cursor", nu trebuie
|
|
|
866 dec�t s� tasta�i C-s �nc� o dat�. Dac� nu mai exist� o alt� apari�ie,
|
|
|
867 Emacs-ul va emite un sunet �i v� va anun�a c� opera�iunea de c�utare a
|
|
|
868 e�uat ("failed" �n limba englez�). C-g este o alt� metod� de a
|
|
|
869 termina c�utarea.
|
|
|
870
|
|
|
871 OBSERVA�IE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul �i nu ve�i mai
|
|
|
872 primi nici un r�spuns de la Emacs. Aceasta indic� faptul c� o
|
|
|
873 "facilitate" a sistemului de operare numit� "controlul fluxului"
|
|
|
874 ("flow control" �n limba englez�) intercepteaz� caracterul C-s �i
|
|
|
875 acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, ap�sa�i
|
|
|
876 C-q. Pute�i g�si detalii referitoare la aceast� a�a-numit�
|
|
|
877 "facilitate" �n sec�iunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
|
|
|
878 din manualul Emacs-ului.
|
|
|
879
|
|
|
880 Dac� sunte�i �n mijlocul unei c�ut�ri incrementale �i tasta�i
|
|
|
881 <Delete>, ve�i observa c� ultimul caracter �n c�utarea incremental�
|
|
|
882 este �ters �i c�utarea se �ntoarce la pozi�ia anterioar�. De exemplu,
|
|
|
883 s� presupunem c� a�i tastat "c", pentru a c�uta prima apari�ie a lui
|
|
|
884 "c". Dac� tasta�i "u", cursorul se va muta la prima apari�ie a lui
|
|
|
885 "cu". Tasta�i acum <Delete>. Aceasta va �terge "u"-ul din �irul de
|
|
|
886 c�utare �i cursorul se va muta �napoi la prima apari�ie a lui "c".
|
|
|
887
|
|
|
888 C�utarea incremental� poate fi terminat� prin tastarea unui caracter
|
|
|
889 bazat pe CONTROL sau META (cu c�teva excep�ii - caracterele care sunt
|
|
|
890 specifice c�ut�rii, cum ar fi C-s �i C-r).
|
|
|
891
|
|
|
892 C-s �ncepe o c�utare care inspecteaz� textul de DUP� pozi�ia curent� a
|
|
|
893 cursorului. Dac� dori�i s� c�uta�i �n textul dinaintea pozi�iei
|
|
|
894 curente a cursorului, folosi�i C-r. Toat� discu�ia referitoare la C-s
|
|
|
895 se aplic� �i comenzii C-r, cu men�iunea c� direc�ia de c�utare este
|
|
|
896 invers�.
|
|
|
897
|
|
|
898
|
|
|
899 * FERESTRE MULTIPLE
|
|
|
900 -------------------
|
|
|
901
|
|
|
902 Una dintre facilit筐ile importante ale Emacs-ului este aceea de a
|
|
|
903 afi�a pe ecran mai multe ferestre simultan.
|
|
|
904
|
|
|
905 >> Muta�i cursorul pe aceast� linie �i tasta�i C-u 0 C-l.
|
|
|
906
|
|
|
907 >> Tasta�i acum C-x 2 pentru a �mp�r�i ecranul �n dou� ferestre.
|
|
|
908 Am�ndou� ferestrele vor afi�a acest tutorial. Cursorul va r�mane
|
|
|
909 �n fereastra din partea de sus a ecranului.
|
|
|
910
|
|
|
911 >> Tasta�i C-M-v pentru a mi�ca textul din fereastra de jos.
|
|
|
912 (Dac� nu ave�i o tast� META, tasta�i ESC C-v.)
|
|
|
913
|
|
|
914 >> Tasta�i C-x o ("o" de la "other" - "cealalt�" �n limba
|
|
|
915 englez�) pentru a muta cursorul �n fereastra de jos.
|
|
|
916
|
|
|
917 >> Tasta�i C-v �i M-v �n fereastra de jos pentru a muta textul.
|
|
|
918 Continua�i s� citi�i aceste instruc�iuni �n fereastra de sus.
|
|
|
919
|
|
|
920 >> Tasta�i C-x o din nou pentru a muta cursorul �napoi �n fereastra de
|
|
|
921 sus. Cursorul va fi plasat �n locul unde a fost anterior.
|
|
|
922
|
|
|
923 Pute�i continua s� folosi�i C-x o pentru a v� muta �ntre ferestre.
|
|
|
924 Fiecare fereastr� are propria ei pozi�ie a cursorului, dar numai o
|
|
|
925 fereastr� arat� cursorul la un moment dat. Toate opera�iile normale
|
|
|
926 de editare au efect �n fereastra �n care se g�se�te cursorul -
|
|
|
927 fereastra respectiv� se nume�te "fereastra selectat�".
|
|
|
928
|
|
|
929 Comanda C-M-v este foarte util� c�nd edita�i text �ntr-o fereastr� �i
|
|
|
930 folosi�i cealalt� fereastr� pentru a citi documenta�ii. Pute�i �ine
|
|
|
931 �ntotdeauna cursorul �n fereastra �n care edita�i, �n timp ce avansa�i
|
|
|
932 textul din cealalt� fereastr� cu C-M-v.
|
|
|
933
|
|
|
934 C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dac� ave�i o tast�
|
|
|
935 META, pute�i tasta C-M-v �in�nd ap�sate �i CONTROL �i META c�nd tasta�i
|
|
|
936 v. Nu conteaz� care dintre CONTROL sau META este ap�sat� mai �nt�i,
|
|
|
937 pentru c� am�ndou� ac�ioneaz� prin modificarea caracterului pe care �l
|
|
|
938 tasta�i.
|
|
|
939
|
|
|
940 Dac� nu ave�i o tast� META �i folosi�i ESC �n loc, ordinea este
|
|
|
941 important�: trebuie s� tasta�i ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
|
|
|
942 nu va func�iona, din cauza faptului c� ESC este un caracter de sine
|
|
|
943 st�t�tor, nu un modificator.
|
|
|
944
|
|
|
945 >> Tasta�i C-x 1 (�n fereastra de sus) ca s� renun�a�i la fereastra
|
|
|
946 de jos.
|
|
|
947
|
|
|
948 (Dac� a�i tastat C-x 1 �n fereastra de jos, aceast� comand� va �nchide
|
|
|
949 fereastra de sus. G�ndi�i-v� la ea a�a "P�streaz� doar o fereastr� -
|
|
|
950 cea �n care sunt acum.")
|
|
|
951
|
|
|
952 Nu este nevoie s� afisa�i acela�i buffer �n ambele ferestre. Dac�
|
|
|
953 folosi�i C-x C-f pentru a deschide un fi�ier �ntr-o fereastr�,
|
|
|
954 cealalt� fereastr� nu se schimb�. Pute�i deschide un fi�ier diferit
|
|
|
955 �n fiecare fereastr�.
|
|
|
956
|
|
|
957 O alt� modalitate de a folosi dou� ferestre ca s� afi�a�i lucruri
|
|
|
958 diferite:
|
|
|
959
|
|
|
960 >> Tasta�i C-x 4 C-f apoi numele unui fi�ier. Termina�i comanda
|
|
|
961 cu <Return> Observa�i c� fi�ierul specificat apare �n fereastra de
|
|
|
962 jos. Cursorul la fel.
|
|
|
963
|
|
|
964 >> Tasta�i C-x o pentru a v� muta �n fereastra de sus, apoi tasta�i
|
|
|
965 C-x 1 pentru a �terge fereastra de jos.
|
|
|
966
|
|
|
967
|
|
|
968 * NIVELURI DE EDITARE RECURSIV�
|
|
|
969 -------------------------------
|
|
|
970
|
|
|
971 Uneori ve�i intra �n ceea ce se numeste un "nivel de editare
|
|
|
972 recursiv�". Acesta este indicat de prezen�a unor paranteze drepte �n
|
|
|
973 linia de mod �n jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea
|
|
|
974 s� vede�i [(Fundamental)] �n loc de (Fundamental).
|
|
|
975
|
|
|
976 Pentru a ie�i din nivelul de editare recursiv�, tasta�i ESC ESC ESC.
|
|
|
977 Aceasta este o comand� de ie�ire de uz general. O pute�i folosi �i ca
|
|
|
978 s� ie�i�i din minibuffer sau ca s� elimina�i ferestrele �n plus.
|
|
|
979
|
|
|
980 >> Tasta�i M-x pentru a intra �n minibuffer; tasta�i apoi ESC ESC ESC
|
|
|
981 ca s� ie�i�i.
|
|
|
982
|
|
|
983 Nu pute�i folosi C-g pentru a ie�i dintr-un nivel de editare recursiv�
|
|
|
984 deoarece comanda C-g este folosit� pentru a anula comenzi �i argumente
|
|
|
985 �n�untrul unui nivel de editare recursiv�.
|
|
|
986
|
|
|
987
|
|
|
988 * CUM PUTE�I OB�INE MAI MULTE INFORMA�II
|
|
|
989 ----------------------------------------
|
|
|
990
|
|
|
991 �n acest tutorial am �ncercat s� furniz�m suficiente informa�ii pentru
|
|
|
992 a face primii pa�i �n Emacs. Exist� at�t de multe comenzi �n Emacs
|
|
|
993 �nc�t ar fi imposibil s� le explic�m pe toate aici. S-ar putea �ns�
|
|
|
994 s� dori�i s� �nva�a�i mai multe despre Emacs, deoarece ofer� foarte
|
|
|
995 multe facilita�i interesante. Exist� comenzi pentru a citi
|
|
|
996 documenta�ia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajut�toare
|
|
|
997 sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit �i "caracterul de ajutor".
|
|
|
998
|
|
|
999 Pentru a folosi aceste facilit筐i de ajutor, tasta�i caracterul C-h,
|
|
|
1000 apoi un caracter ce specific� tipul de ajutor de care ave�i nevoie.
|
|
|
1001 �n cazul �n care sunte�i nel�murit, tasta�i C-h ? �i Emacs-ul v� va
|
|
|
1002 spune ce fel de ajutor v� poate oferi. Dac� a�i tastat C-h �i v�
|
|
|
1003 r�zg�ndi�i (nu mai dori�i ajutor) pute�i tasta C-g pentru a anula
|
|
|
1004 comanda.
|
|
|
1005
|
|
|
1006 (Anumite site-uri remapeaz� caracterul C-h. Nu ar trebui s� fac� asta
|
|
|
1007 orbe�te pentru to�i utilizatorii - ave�i motiv s� v� pl�nge�i
|
|
|
1008 administratorului de sistem. �ntre timp, dac� C-h nu afi�eaz� un
|
|
|
1009 mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, �ncerca�i M-x
|
|
|
1010 help<Return> �n loc.)
|
|
|
1011
|
|
|
1012 Comanda elementar� de ajutor este C-h c. Tasta�i C-h, apoi caracterul
|
|
|
1013 c �i o comand� alc�tuit� dintr-un caracter sau secven� de caractere
|
|
|
1014 �i Emacs-ul va afi�a o scurt� descriere a comenzii.
|
|
|
1015
|
|
|
1016 >> Tasta�i C-h c C-p.
|
|
|
1017
|
|
|
1018 Mesajul ar trebui s� fie ceva de genul
|
|
|
1019
|
|
|
1020 C-p runs the command previous-line
|
|
|
1021
|
|
|
1022 Aceasta v� spune "numele func�iei". Numele de func�ii sunt folosite
|
|
|
1023 �n principal pentru a adapta �i extinde Emacs-ul, dar, cum numele
|
|
|
1024 func�iilor sunt alese �n a�a fel �nc�t s� indice actiunea comenzii
|
|
|
1025 respective, ele pot servi ca o documenta�ie foarte scurt�, suficient�
|
|
|
1026 ca s� v� aminteasc� de comenzi pe care le-a�i �nv筐at deja.
|
|
|
1027
|
|
|
1028 Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) �i (dac�
|
|
|
1029 nu ave�i o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
|
|
|
1030 dup� C-h c.
|
|
|
1031
|
|
|
1032 Pentru a ob�ine mai multe informa�ii despre o comand�, folosi�i C-h k
|
|
|
1033 �n loc de C-h c.
|
|
|
1034
|
|
|
1035 >> Tasta�i C-h k C-p.
|
|
|
1036
|
|
|
1037 Aceast� comand� afi�eaz� documenta�ia �i numele func�iei �ntr-o
|
|
|
1038 fereastr� separat�. C�nd termina�i de citit, tasta�i q pentru a
|
|
|
1039 o elimina. Nu trebuie s� face�i acest lucru imediat. Pute�i edita
|
|
|
1040 o vreme, citind textul din fereastra de ajutor.
|
|
|
1041
|
|
|
1042 C�teva comenzi C-h utile:
|
|
|
1043
|
|
|
1044 C-h f descrie o func�ie al c�rei nume trebuie s�-l
|
|
|
1045 introduce�i
|
|
|
1046
|
|
|
1047 >> �ncerca�i s� tasta�i C-h f previous-line<Return>.
|
|
|
1048 Aceasta afi�eaz� toat� informa�ia pe care o are Emacs-ul despre
|
|
|
1049 func�ia ce implementeaz� comanda C-p.
|
|
|
1050
|
|
|
1051 C-h a Command Apropos. Tasta�i un cuv�nt cheie �i Emacs-ul va
|
|
|
1052 lista toate func�iile �i variabilele ale c�ror nume
|
|
|
1053 con�in acel cuv�nt cheie. La st�nga comenzilor care
|
|
|
1054 pot fi invocate cu M-x va fi afi�at� o stelu�.
|
|
|
1055 Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o
|
|
|
1056 secven� de unul sau dou� caractere ce execut� aceea�i
|
|
|
1057 comand�.
|
|
|
1058
|
|
|
1059 >> Tasta�i C-h a fi�ier<Return>.
|
|
|
1060
|
|
|
1061 Aceasta afi�eaz� �ntr-o alt� ferastr� o list� a tuturor comenzilor M-x
|
|
|
1062 al c�ror nume con�ine "fi�ier". Ve�i vedea caractere-comand� de genul
|
|
|
1063 C-x C-f listate l�ng� comanda nume corespunz�toare (find-file).
|
|
|
1064
|
|
|
1065 >> Tasta�i C-M-v ca s� deplasa�i con�inutul ferestrei de ajutor.
|
|
|
1066 Face�i acest lucru de c�teva ori.
|
|
|
1067
|
|
|
1068 >> Tasta�i C-x 1 pentu a �terge fereastra de ajutor.
|
|
|
1069
|
|
|
1070
|
|
|
1071 * CONCLUZII
|
|
|
1072 -----------
|
|
|
1073
|
|
|
1074 �ine�i minte, pentru a ie�i permanent din Emacs, folosi�i C-x C-c.
|
|
|
1075 Pentru a ie�i temporar �ntr-un shell (�n a�a fel �nc�t s� v� pute�i
|
|
|
1076 �ntoarce la Emacs mai t�rziu) folosi�i C-z.
|
|
|
1077
|
|
|
1078 Acest tutorial a fost organizat �n a�a fel �nc�t s� fie pe �n�elesul
|
|
|
1079 noilor utilizatori - nu v� sfii�i s� v� pl�nge�i autorilor dac� gasi�i
|
|
|
1080 ceva neclar!
|
|
|
1081
|
|
|
1082
|
|
|
1083 COPIERE
|
|
|
1084 -------
|
|
|
1085
|
|
|
1086 Acest tutorial este rezultatul prelucr�rii unei serii lungi de
|
|
|
1087 tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
|
|
|
1088 pentru versiunea ini�ial� de Emacs.
|
|
|
1089
|
|
|
1090 Cu scopul evit�rii oric�ror confuzii datorate traducerii, las �n
|
|
|
1091 continuare no�ita de copyright original� �n limba englez�.
|
|
|
1092
|
|
|
1093 This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
|
|
|
1094 comes with permission to distribute copies on certain conditions:
|
|
|
1095
|
|
|
1096 Copyright (c) 1985, 1996 Free Software Foundation
|
|
|
1097
|
|
|
1098 Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
|
|
|
1099 of this document as received, in any medium, provided that the
|
|
|
1100 copyright notice and permission notice are preserved,
|
|
|
1101 and that the distributor grants the recipient permission
|
|
|
1102 for further redistribution as permitted by this notice.
|
|
|
1103
|
|
|
1104 Permission is granted to distribute modified versions
|
|
|
1105 of this document, or of portions of it,
|
|
|
1106 under the above conditions, provided also that they
|
|
|
1107 carry prominent notices stating who last altered them.
|
|
|
1108
|
|
|
1109 Condi�iile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar �n acela�i
|
|
|
1110 spirit. Citi�i fi�ierul COPYING �i apoi distribui�i prietenilor copii
|
|
|
1111 ale Emacs-ului. Contribui�i la eliminarea obstruc�ionismului software
|
|
|
1112 folosind, scriind �i distribuind free software!
|
