Mercurial > emacs
annotate etc/TUTORIAL.ro @ 72887:eb94c65e419e
*** empty log message ***
author | Carsten Dominik <dominik@science.uva.nl> |
---|---|
date | Fri, 15 Sep 2006 03:54:37 +0000 (2006-09-15) |
parents | e8a3fb527b77 |
children | 0259a1711394 c5406394f567 |
rev | line source |
---|---|
63047
916f1679ae7e
Change NBSP to space. Move coding cookie from the
Juri Linkov <juri@jurta.org>
parents:
61221
diff
changeset
|
1 Tutorialului de Emacs. A se citi sf�r�itul pentru condi�ii. |
916f1679ae7e
Change NBSP to space. Move coding cookie from the
Juri Linkov <juri@jurta.org>
parents:
61221
diff
changeset
|
2 Traducere din englez� de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>. |
25853 | 3 Mul�umiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi �i sugestii. |
4 | |
5 Aceast� versiune a fost produs� plec�nd de la versiunea �n limba | |
6 englez�, care este | |
7 Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc. | |
8 | |
9 Citi�i acum versiunea rom�neasc� a tutorialului de Emacs. | |
10 | |
11 Comenzile Emacs folosesc �n general tasta CONTROL (uneori denumit� | |
12 CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). �n loc | |
13 s� scriem META sau CONTROL de fiecare dat� c�nd vrem s� prefix�m un | |
14 caracter, vom folosi urm�toarele prescurt�ri: | |
15 | |
16 C-<chr> �nseamn� c� �ine�i ap�sat� tasta CONTROL �n timp ce tasta�i | |
17 caracterul <chr>. Astfel, C-f �nseamn�: �ine�i ap�sat� tasta | |
18 CONTROL �i tasta�i f. | |
19 | |
20 M-<chr> �nseamn� c� �ine�i ap�sat� tasta META, EDIT sau ALT �n timp | |
21 ce tasta�i <chr>. Dac� nu exist� tasta META, EDIT sau ALT, | |
22 tasta�i <ESC>, ridica�i �i apoi tasta�i caracterul <chr>. | |
23 Am notat cu <ESC> tasta ESC. | |
24 | |
25 Observa�ie important�: pentru a termina sesiunea Emacs, tasta�i C-x | |
26 C-c. (Dou� caractere.) Caracterele ">>" la marginea din st�nga | |
27 reprezint� instruc�iuni pentru a �ncerca o comand�. De exemplu: | |
28 <<Liniile goale introduse aici de ini�ializarea comenzii help-with-tutorial>> | |
29 >> Acum tasta�i C-v (citirea urm�torului ecran) pentru a v� muta la | |
30 urm�torul ecran. (Executa�i aceast� comand� acum, tin�nd ap�sat� | |
31 tasta CONTROL �n timp ce tasta�i v). De acum �nainte face�i acest | |
32 lucru din nou, de fiecare dat� c�nd termina�i de citit ecranul. | |
33 | |
34 De remarcat c� exist� o zon� de suprapunere de dou� linii c�nd v� | |
35 muta�i de la un ecran la altul; ave�i astfel o oarecare continuitate | |
36 �n citirea textului. | |
37 | |
38 Primul lucru pe care trebuie s�-l sti�i este cum s� v� deplasa�i din | |
39 loc �n loc �n text. �ti�i deja cum s� v� muta�i la urm�torul ecran cu | |
40 C-v. Pentru a v� deplasa �napoi un ecran, tasta�i M-v (�ine�i ap�sat� | |
41 tasta META �i tasta�i v, sau <ESC> v dac� nu ave�i o tast� META, EDIT, | |
42 sau ALT). | |
43 | |
44 >> �ncerca�i s� tasta�i M-v �i apoi C-v de c�teva ori. | |
45 | |
46 | |
47 * SUMAR | |
48 ------- | |
49 | |
50 Urm�toarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane: | |
51 | |
52 C-v avanseaz� un ecran | |
53 M-v �napoi un ecran | |
54 C-l �terge ecranul �i reafi�eaz� totul pozi�ion�nd textul | |
55 de l�ng� cursor �n centrul ecranului. (Este C-L, nu | |
56 C-1.) | |
57 | |
58 >> G�si�i cursorul �i �ine�i minte ce text este �n jurul lui. | |
59 Apoi tasta�i C-l. G�si�i cursorul din nou �i observa�i c� textul | |
60 de l�ng� cursor este acela�i. | |
61 | |
62 | |
63 * COMENZI DE BAZ� PENTRU CONTROLUL CURSORULUI | |
64 --------------------------------------------- | |
65 | |
66 Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum v� muta�i la o anumit� | |
67 pozi�ie �n textul de pe ecran? | |
68 | |
69 Sunt mai multe modalita�i �n care pute�i face acest lucru. Cel mai | |
70 simplu este s� folosi�i comenzile C-p, C-b, C-f �i C-n. Fiecare din | |
71 aceste comenzi mut� cursorul o linie sau coloan� �ntr-o anumit� | |
72 direc�ie pe ecran. Diagrama urm�toare prezint� aceste patru comenzi | |
73 �i arat� direc�iile �n care ele mut� cursorul. | |
74 | |
75 Linia precedent�, C-p | |
76 : | |
77 : | |
78 �napoi, C-b .... Pozi�ia curent� a cursorului .... �nainte, C-f | |
79 : | |
80 : | |
81 Linia urm�toare, C-n | |
82 | |
83 >> Muta�i cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau | |
84 C-p. Tasta�i apoi C-l pentru a vedea �ntreaga diagram� centrat� pe | |
85 ecran. | |
86 | |
87 Vi se va p�rea probabil mai simplu s� v� aminti�i aceste comenzi | |
88 g�ndindu-v� la semnifica�ia lor �n limba englez�: P pentru previous, N | |
89 pentru next, B pentru backward �i F pentru forward. Acestea sunt | |
90 comenzile de baz� pentru pozi�ionarea cursorului �i le ve�i folosi tot | |
91 timpul, deci ar fi foarte util s� le �nv筐a�i acum. | |
92 | |
93 >> Tasta�i c�teva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceast� linie. | |
94 | |
95 >> Muta�i-v� �n interiorul liniei cu C-f-uri �i apoi �n sus cu | |
96 C-p-uri. Urm�ri�i ce face C-p atunci c�nd cursorul este �n | |
97 mijlocul liniei. | |
98 | |
99 Fiecare linie se termin� cu un caracter NEWLINE care o separ� de linia | |
100 urm�toare. Ultima linie �n fi�ierele dumneavoastr� ar trebui s� aib� | |
101 un asemenea caracter la sf�r�it (de�i Emacs-ul nu-l necesit�). | |
102 | |
103 >> �ncerca�i s� tasta�i C-b la �nceputul unei linii. Cursorul ar | |
104 trebui s� se mute la sf�r�itul liniei precedente, din cauza | |
105 trecerii peste caracterul NEWLINE. | |
106 | |
107 C-f poate s� treac� peste un caracter NEWLINE, la fel ca �i C-b. | |
108 | |
109 >> Tasta�i c�teva C-b-uri, pentru a v� familiariza cu pozi�ia | |
110 cursorului. Tasta�i apoi c�teva C-f-uri pentru a v� �ntoarce la | |
111 sf�r�itul liniei. �nc� un C-f �i v� ve�i muta la linia urm�toare. | |
112 | |
113 C�nd ajunge�i s� trece�i peste �nceputul sau sf�r�itul ecranului, | |
114 textul aflat dincolo de margine intr� �n ecran, permi�ndu-i | |
115 Emacs-ului s� mute cursorul la pozi�ia specificat�, f�r� a ie�i din | |
116 zona vizibil� (ecran). Aceast� opera�iune se numeste �n limba englez� | |
117 "scrolling". | |
118 | |
119 >> �ncerca�i s� muta�i cursorul �n afara p�r�ii de jos a ecranului cu | |
120 C-n �i observa�i ce se �ntampl�. | |
121 | |
122 Dac� mutatul caracter cu caracter este lent, pute�i muta cursorul | |
123 cuv�nt cu cuv�nt. M-f (META-f) avanseaz� cursorul cu un cuv�nt, iar | |
124 M-b mut� cursorul un cuv�nt �napoi. | |
125 | |
126 >> Tasta�i c�teva M-f-uri �i apoi c�teva M-b-uri. | |
127 | |
128 C�nd cursorul este �n mijlocul unui cuv�nt, M-f �l mut� la sf�r�itul | |
129 cuv�ntului. C�nd cursorul este �n spa�iul dintre cuvinte, M-f �l mut� | |
130 la sf�r�itul cuv�ntului urm�tor. M-b ac�ioneaz� similar, dar �n | |
131 direc�ia opus�. | |
132 | |
133 >> Tasta�i M-f �i M-b de c�teva ori, intercalate cu C-f-uri �i | |
134 C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f �i M-b din diverse | |
135 pozi�ii �n interiorul cuvintelor �i �ntre ele. | |
136 | |
137 Observa�i paralela �ntre C-f �i C-b pe de o parte, �i M-f �i M-b pe de | |
138 cealalt� parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru | |
139 opera�ii referitoare la unit筐ile definite de limbaj (cuvinte, fraze, | |
140 paragrafe), �n timp ce caracterele CONTROL opereaz� pe unit筐i de | |
141 baz�, care sunt independente de tipul textului editat (caractere, | |
142 linii, etc). | |
143 | |
144 Aceast� paralel� se aplic� �i �ntre linii �i fraze: C-a �i C-e mut� | |
145 cursorul la �nceputul �i, respectiv sf�r�itul unei linii, �n timp ce | |
146 M-a �i M-e �l mut� la �nceputul �i, respectiv sf�r�itul unei fraze. | |
147 | |
148 >> �ncerca�i c�teva C-a-uri, apoi c�teva C-e-uri. | |
149 �ncerca�i c�teva M-a-uri, apoi c�teva M-e-uri. | |
150 | |
151 Remarca�i cum repetarea tast�rii lui C-a nu schimb� nimic, �n timp ce | |
152 repetarea tast�rii lui M-a mut� cursorul la fraza urm�toare. De�i | |
153 aceste opera�ii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare natural�. | |
154 | |
155 Pozi�ia cursorului �n text mai este numit� �i "punct" ("point" �n | |
156 limba englez�). Cursorul arat� pe ecran pozi�ia punctului �n text. | |
157 | |
158 Opera�iile ce mut� cursorul (inclusiv comenzile ce mut� cursorul | |
159 cuv�nt cu cuv�nt sau fraz� cu fraz�) sunt prezentate �n sumarul | |
160 urm�tor: | |
161 | |
162 C-f avanseaz� un caracter | |
163 C-b �napoi un caracter | |
164 | |
165 M-f avanseaz� un cuv�nt | |
166 M-b �napoi un cuv�nt | |
167 | |
168 C-n avanseaz� o linie | |
169 C-p �napoi o linie | |
170 | |
171 C-a �napoi la �nceputul liniei | |
172 C-e avanseaz� la sf�r�itul liniei | |
173 | |
174 M-a �napoi la �nceputul frazei | |
175 M-e avanseaz� la sf�r�itul frazei | |
176 | |
177 >> Exersa�i toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des | |
178 folosite. | |
179 | |
180 Dou� alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-< | |
181 (META Mai-mic), care mut� cursorul la �nceputul textului, �i M-> (META | |
182 Mai-mare), care mut� cursorul la sf�r�itul textului. | |
183 | |
184 Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei �i deci este | |
185 necesar s� ap�sa�i tasta SHIFT �n acela�i timp. Pe aceste terminale | |
186 este nevoie s� ap�sa�i SHIFT �i c�nd tasta�i M-<; f�r� tasta SHIFT, | |
187 a�i ap�sa M-virgul�. | |
188 | |
189 >> �ncerca�i M-< acum, pentru a v� muta la �nceputul tutorialului. | |
190 Folosi�i apoi C-v �n mod repetat pentru a ajunge �napoi aici. | |
191 | |
192 >> �ncerca�i M-> acum, pentru a v� muta la sf�r�itul tutorialului. | |
193 Folosi�i apoi M-v repetat pentru a ajunge �napoi aici. | |
194 | |
195 Pute�i de asemenea s� muta�i cursorul cu tastele s�ge�i, dac� | |
196 terminalul are asemenea taste. Se recomand� �ns� acomodarea cu C-b, | |
197 C-f, C-n �i C-p din trei motive. �n primul r�nd, aceste taste | |
198 func�ioneaz� pe toate tipurile de terminale. �n al doilea r�nd, odat� | |
199 ce v� obi�nui�i cu Emacs-ul, ve�i remarca faptul c� tastarea lor este | |
200 mai rapid� dec�t cea a tastelor s�ge�i (pentru c� nu trebuie s� v� | |
201 schimba�i pozi�ia m�inilor pe tastatur�). �n al treilea r�nd, odat� | |
202 format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL, | |
203 comenzile avansate de mutat cursorul se �nva� foarte u�or. | |
204 | |
205 Majoritatea comenzilor Emacs accept� un argument numeric; pentru | |
206 majoritatea comenzilor, acest argument reprezint� un contor de | |
207 repeti�ie. Contorul de repeti�ie se introduce tast�nd C-u, cifrele ce | |
208 alc�tuiesc contorul �i apoi comanda. Dac� ave�i tasta META (EDIT sau | |
209 ALT), exist� �i o alt� alternativ� pentru a introduce un argument | |
210 numeric: tasta�i cifrele �n timp ce �ine�i tasta META ap�sat�. Se | |
211 recomand� �ns� folosirea metodei cu C-u, deoarece func�ioneaz� pe | |
212 orice terminal. | |
213 | |
214 De exemplu, C-u 8 C-f avanseaz� cursorul cu opt caractere. | |
215 | |
216 >> �ncerca�i s� folosi�i C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a | |
217 muta cursorul dintr-o singur� comand� pe o linie apropiat� de | |
218 aceasta. | |
219 | |
220 Majoritatea comenzilor utilizeaz� argumentul numeric ca un contor de | |
221 repetitie. Anumite comenzi speciale �l folosesc �nsa �n mod diferit. | |
222 C-v si M-v sunt printre aceste excep�ii. C�nd li se d� un argument | |
223 numeric, ele mut� ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de | |
224 linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mut� ecranul cu 4 linii. | |
225 | |
226 >> �ncerca�i s� tasta�i C-u 8 C-v acum. | |
227 | |
228 Aceast� comand� trebuie s� mute ecranul �n sus cu 8 linii. Dac� | |
229 doriti s� �l muta�i �napoi, pute�i s�-i da�i lui M-v un argument | |
230 numeric. | |
231 | |
232 Dac� folosi�i sistemul X Window, exist� probabil o zon� rectangular� | |
233 numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Pute�i deplasa | |
234 textul manipul�nd "scroll bar"-ul cu mouse-ul. | |
235 | |
236 >> �ncerca�i s� ap�sa�i butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul | |
237 butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui s� mute textul la o | |
238 pozi�ie determinat� de c�t de sus sau de jos a�i ap�sat pe scroll | |
239 bar. | |
240 | |
241 >> �ncerca�i s� muta�i mouse-ul �n sus �i �n jos �in�nd butonul din | |
242 mijloc ap�sat. Ve�i vedea c� textul se deplaseaz� �n sus �i �n jos | |
243 corespunz�tor cu mi�carea mouse-ului. | |
244 | |
245 | |
246 * C�ND EMACS-ul ESTE BLOCAT | |
247 --------------------------- | |
248 | |
249 Dac� Emacs-ul �nceteaz� s� v� raspund� la comenzi, �l pute�i opri, | |
250 f�r� s� pierde�i modific�rile f�cute p�n� acum, tast�nd C-g. Pute�i | |
251 folosi C-g pentru a opri o comand� care dureaz� prea mult. | |
252 | |
253 Pute�i de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument | |
254 numeric sau �nceputul unei comenzi pe care nu dori�i s� o continua�i. | |
255 | |
256 >> Tasta�i C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi | |
257 tasta�i C-g. Tasta�i apoi C-f. Cursorul ar trebui s� se mute un | |
258 singur caracter, pentru c� a�i oprit introducerea argumentului | |
259 numeric cu C-g. | |
260 | |
261 Dac� a�i tastat un <ESC> din gre�eal�, pute�i s�-l anula�i cu un C-g. | |
262 | |
263 | |
264 * COMENZI DEZAFECTATE | |
265 --------------------- | |
266 | |
267 Anumite comenzi sunt dezafectate �n Emacs, �n a�a fel �nc�t | |
268 utilizatorii s� nu le poat� folosi din neaten�ie. | |
269 | |
270 Dac� tasta�i una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afi�a un mesaj | |
271 spun�nd ce comand� a�i tastat �i �ntreb�ndu-v� dac� dori�i s� | |
272 continua�i. | |
273 | |
274 Dac� �ntr-adev�r dori�i s� �ncerca�i comanda respectiv�, tasta�i | |
275 SPA�IU. �n mod normal, dac� nu dori�i s� executa�i comanda | |
276 dezafectat�, r�spunde�i cu "n". | |
277 | |
278 >> Tasta�i <ESC> : (care este o comand� dezafectat�), apoi tasta�i n | |
279 ca r�spuns la �ntrebarea pus� de Emacs. | |
280 | |
281 | |
282 * FERESTRE | |
283 ---------- | |
284 | |
285 Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afi財nd propriul s�u | |
286 text. Vom explica mai t�rziu tehnicile de folosire a ferestrelor | |
287 multiple. Acum vrem s� explic�m cum s� �nchide�i ferestrele care ar | |
288 putea apare ca rezultat al afi冴rii unor documenta�ii sau rezultate | |
289 specifice anumitor comenzi. Este simplu: | |
290 | |
291 C-x 1 o singur� fereastr� (adic� �nchide toate celelalte | |
292 ferestre). | |
293 | |
294 Asta �nseamn� CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 m�re�te fereastra | |
295 care con�ine cursorul p�n� c�nd ocup� �ntregul ecran. Toate celelalte | |
296 ferestre sunt distruse. | |
297 | |
298 >> Muta�i cursorul la aceast� linie �i tasta�i C-u 0 C-l. | |
299 | |
300 >> Tasta�i C-h k C-f. Observa�i cum aceast� fereastr� se mic�oreaz�, | |
301 �n timp ce o nou� fereastr� apare, afi財nd documenta�ia comenzii | |
302 C-f. | |
303 | |
304 >> Tasta�i C-x 1 �i observa�i cum noua fereastr� dispare. | |
305 | |
306 | |
307 * INTRODUCEREA �I �TERGEREA | |
308 --------------------------- | |
309 | |
310 Dac� vre�i s� introduce�i text, pur �i simplu tasta�i textul dorit. | |
311 Caracterele pe care le pute�i vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt | |
312 interpretate de Emacs ca text �i introduse imediat. Tasta�i <Return> | |
313 (tasta mai este etichetat� <Enter> uneori) pentru a introduce un | |
314 caracter NEWLINE. | |
315 | |
316 Pute�i �terge ultimul caracter pe care l-a�i introdus tast�nd | |
317 <Delete>. <Delete> este o tast� pe tastatur� etichetat� "Del" sau | |
318 "Delete". �n unele cazuri tasta "Backspace" poate ac�iona ca | |
319 <Delete>, dar nu �ntotdeauna! | |
320 | |
321 Mai general, <Delete> �terge caracterul dinaintea pozi�iei curente a | |
322 cursorului. | |
323 | |
324 >> Executa�i urm�toarele opera�ii acum - tasta�i c�teva caractere, | |
325 apoi �terge�i-le tast�nd <Delete> de c�teva ori. Nu v� teme�i c� | |
326 ve�i schimba acest fi�ier; nu ve�i altera versiunea principal� a | |
327 tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastr� personal�. | |
328 | |
329 C�nd o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentat� | |
330 pe o linie de ecran, linia de text este continuat� pe urm�toarea linie | |
331 de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta | |
332 indic� o linie care a fost continuat�. | |
333 | |
334 >> Introduce�i text p�n� c�nd dep禳i�i cu c�teva caractere marginea | |
335 din dreapta a ecranului. Ve�i observa apari�ia liniei de | |
336 continuare. | |
337 | |
338 >> Folosi�i <Delete>-uri pentru a �terge textul p�n� c�nd linia �ncape | |
339 din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va disp�rea. | |
340 | |
341 Pute�i �terge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. �tergerea | |
342 unui NEWLINE dintre dou� linii concateneaza cele dou� linii. Dac� | |
343 linia rezultat� este prea lung� pentru a fi afi�at� pe ecran, va fi | |
344 afi�at� cu o linie de continuare. | |
345 | |
346 >> Muta�i cursorul la �nceputul unei linii �i tasta�i <Delete>. | |
347 Aceasta concateneaz� linia curent� cu cea precedent�. | |
348 | |
349 >> Tasta�i <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE �ters. | |
350 | |
351 A�a cum v� reaminti�i, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un | |
352 argument numeric ce ac�ioneaz� ca un contor de repeti�ie; introducerea | |
353 caracterelor ascult� acelea�i reguli. Un argument numeric dat unui | |
354 caracter duce la introducerea caracterului respectiv de num�rul | |
355 specificat de ori. | |
356 | |
357 >> �ncerca�i asta acum - tasta�i C-u 8 * pentru a introduce ********. | |
358 | |
359 A�i �nv筐at acum metodele elementare de tastat �i corectat erori �n | |
360 Emacs. Pute�i de asemenea �terge cuvinte sau linii. Acesta este un | |
361 sumar al opera�iilor de �tergere. | |
362 | |
363 <Delete> �terge caracterul de dinaintea cursorului | |
364 C-d �terge caracterul de dup� cursor | |
365 | |
366 M-<Delete> �terge cuv�ntul de dinaintea cursorului | |
367 M-d �terge cuv�ntul de dup� cursor | |
368 | |
369 C-k �terge de la pozi�ia curent� p�n� la sf�r�itul | |
370 liniei | |
371 M-k �terge de la pozi�ia curent� p�n� la sf�r�itul | |
372 frazei | |
373 | |
374 De remarcat c� <Delete> �i C-d versus M-<Delete> �i M-d extind | |
375 paralela �nceput� de C-f �i M-f (<Delete> nu este cu adev�rat un | |
376 caracter bazat pe CONTROL, dar nu o s� ne ocup�m de asta acum). C-k | |
377 �i M-k sunt ca C-e �i M-e, �ntr-un fel, dac� facem o paralel� �ntre | |
378 linii �i fraze. | |
379 | |
380 C�nd �terge�i mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul | |
381 p�streaz� intern textul distrus �n a�a fel �nc�t �l pute�i restaura. | |
382 Termenul folosit de Emacs pentru opera�iunea de restaurare a textului | |
383 distrus este "yanking". Pute�i restaura textul distrus fie �n acela�i | |
384 loc, fie �n alt loc �n fi�ier. Pute�i de asemenea restaura textul de | |
385 mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare | |
386 este C-y. | |
387 | |
388 Diferen�a dintre "distrugerea" �i "�tergerea" unei por�iuni din text | |
389 este aceea ca por�iunile de text "distruse" pot fi restaurate, �n timp | |
390 ce por�iunile de text "�terse", nu. �n general, comenzile care | |
391 distrug por�iuni semnificative din text, p�streaz� intern textul | |
392 respectiv, �n timp ce comenzile care �terg doar un caracter, linii | |
393 goale sau spa�ii, nu fac acest lucru. | |
394 | |
395 >> Muta�i cursorul la �nceputul unei linii care nu este goal�. | |
396 Tasta�i apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectiv�. | |
397 >> Tasta�i C-k o a doua oar�. Ve�i observa distrugerea caracterului | |
398 NEWLINE de la sf�r�itul liniei. | |
399 | |
400 Dup� cum vede�i, un singur C-k distruge con�inutul liniei, iar un al | |
401 doilea C-k distruge linia �ns禳i, fac�nd toate celelalte linii s� se | |
402 mute �n sus. C-k trateaz� un argument numeric �n mod special: | |
403 distruge num�rul specificat de linii �i con�inutul lor. Aceast� | |
404 comportare nu este doar o simpl� repeti�ie. C-u 2 C-k distruge dou� | |
405 linii �i NEWLINE-urile de dup� ele; tast�nd C-k de dou� ori nu | |
406 ob�ine�i acela�i rezultat. | |
407 | |
408 Pentru a extrage ultimul text distrus �i a-l plasa la pozi�ia curent� | |
409 a cursorului, tasta�i C-y. | |
410 | |
411 >> Tasta�i C-y pentru a restaura textul distrus anterior. | |
412 | |
413 G�nditi-v� la C-y ca �i cum a�i recupera ceva ce v-a fost luat. | |
414 Observa�i c� dac� executa�i mai multe C-k-uri la r�nd, tot textul | |
415 distrus este stocat �ntr-o singur� bucat�, �n a�a fel �nc�t un singur | |
416 C-y va restaura toate liniile. | |
417 | |
418 >> Tasta�i acum C-k de c�teva ori. | |
419 | |
420 Acum �ncerca�i s� restaura�i textul distrus: | |
421 | |
422 >> Tasta�i C-y. Muta�i apoi cursorul c�teva linii mai jos �i tasta�i | |
423 C-y din nou. Ve�i vedea cum se copiaz� por�iuni de text. | |
424 | |
425 Ce face�i dac� ave�i por�iuni de text pe care vre�i s� le restaura�i, | |
426 dar �ntre timp distruge�i o alt� por�iune de text? C-y va restaura | |
427 por�iunea de text care a fost distrus� cel mai recent. Cu toate | |
428 acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Pute�i s�-l | |
429 restaura�i folosind comanda M-y. Dup� ce a�i executat C-y pentru a | |
430 ob�ine textul cel mai recent distrus, tast�nd M-y ve�i �nlocui textul | |
431 ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus �naintea lui. Tast�nd | |
432 M-y de mai multe ori pute�i ob�ine por�iuni de text distrus din ce �n | |
433 ce mai vechi. Odat� ajun�i la textul care v� intereseaz�, pute�i s� | |
434 continua�i editarea f�r� s� mai face�i nimic special, las�nd textul | |
435 restaurat �n pozi�ia �n care se g�se�te. | |
436 | |
437 Dac� tasta�i M-y de suficient de multe ori, ve�i ajunge �n cele din | |
438 urm� la punctul de plecare (textul distrus cel mai de cur�nd). | |
439 | |
440 >> Distruge�i o linie, muta�i-v� pu�in �n jurul ei, distruge�i o alt� | |
441 linie. Executa�i apoi C-y pentru a ob�ine �napoi cea de-a doua | |
442 linie distrus�. Executa�i apoi M-y �i ve�i constata c� este | |
443 �nlocuit� de prima linie distrus�. Executa�i mai multe M-y-uri �i | |
444 observa�i ce ob�ine�i. Continua�i s� le executa�i p�n� c�nd a doua | |
445 linie apare din nou, etc. Dac� dori�i, pute�i �ncerca s�-i da�i | |
446 comenzii M-y argumente numerice pozitive �i negative. | |
447 | |
448 | |
449 * ANULARE | |
450 --------- | |
451 | |
452 Dac� face�i o schimbare �n text, �i apoi constata�i c� a�i gre�it, | |
453 pute�i anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u. | |
454 | |
455 �n mod normal, C-x u anuleaz� schimb�rile f�cute de o comand�; dac� | |
456 repeta�i C-x u de c�teva ori la r�nd, fiecare nou� repeti�ie anuleaz� | |
457 �nc� o comand�. | |
458 | |
459 Exist� �ns� dou� excep�ii: comenzile care nu schimb� textul nu sunt | |
460 luate �n considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul �i | |
461 cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt | |
462 tratate �n grupuri de maxim 20. (Motiva�ia din spatele acestei | |
463 abord�ri este aceea de a reduce num�rul de C-x u-uri pe care trebuie | |
464 s� le tasta�i pentru anularea inser�rilor de text). | |
465 | |
466 >> Distruge�i linia aceasta cu C-k, apoi tasta�i C-x u; linia ar | |
467 trebui s� reapar�. | |
468 | |
469 C-_ este o alt� comand� de anulare; func�ioneaz� exact ca �i C-x u, | |
470 dar este mai u�or de tastat de mai multe ori la r�nd. Dezavantajul | |
471 lui C-_ este c� pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat. | |
472 Din acest motiv exist� C-x u. Pe unele terminale se poate s� tasta�i | |
473 C-_ tast�nd "/" �n timp ce �ine�i ap�sat� tasta CONTROL. | |
474 | |
475 Un argument numeric la C-_ sau C-x u ac�ioneaz� ca un contor de | |
476 repeti�ie. | |
477 | |
478 | |
479 * FI�IERE | |
480 --------- | |
481 | |
482 Pentru a face permanente modific�rile din textul pe care �l edita�i, | |
483 trebuie s�-l stoca�i (salva�i) �ntr-un fi�ier. Altminteri, | |
484 modific�rile se vor pierde �n momentul p�r�sirii Emacs-ului. Pune�i | |
485 textul �ntr-un fi�ier "deschiz�nd" (sau "vizit�nd") fi�ierul. | |
486 | |
487 Deschiderea unui fi�ier �nseamn� c� pute�i vedea con�inutul fi�ierului | |
488 �n Emacs. Este ca �i cum a�i edita chiar fi�ierul, singura diferen� | |
489 fiind aceea c� schimb�rile nu devin permanente p�n� c�nd nu �l | |
490 "salva�i" ("save" �n limba englez�). Se evit� astfel existen�a �n | |
491 sistem a unor fi�iere incomplet modificate atunci c�nd nu dori�i acest | |
492 lucru. Chiar �i c�nd salva�i fi�ierul, Emacs-ul p�streaz� fi�ierul | |
493 ini�ial (cu un nume schimbat) �n a�a fel �nc�t s�-l pute�i recupera �n | |
494 cazul �n care decide�i c� modific�rile efectuate au fost gre�ite. | |
495 | |
496 Aproape de marginea de jos a ecranului ve�i observa o linie care | |
497 �ncepe �i se termin� cu minusuri, �i con�ine �irul "--:-- TUTORIAL.ro" | |
498 sau ceva �n genul acesta. Aceast� parte a ecranului arat� �ntotdeauna | |
499 numele fi�ierului pe care �l vizita�i. Acum vizita�i fi�ierul | |
500 "TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastr� de �ncerc�ri a | |
501 tutorialului �n limba rom�n�. Orice fi�ier a�i edita, numele acelui | |
502 fi�ier va ap�rea �n pozi�ia respectiv�. | |
503 | |
504 Comenzile pentru g�sirea �i salvarea fi�ierelor sunt diferite de | |
505 celelalte comenzi pe care le-a�i �nv筐at, �n sensul c� sunt compuse | |
506 din dou� caractere. Am�ndou� �ncep cu caracterul C-x. Exist� o | |
507 �ntreag� serie de comenzi care �ncep cu C-x; multe dintre ele sunt | |
508 legate de fi�iere, buffere �i alte lucruri �nrudite. Aceste comenzi | |
509 sunt compuse din dou�, trei sau patru caractere. | |
510 | |
511 Comenzii de deschidere a unui fi�ier trebuie s� �i spune�i numele | |
512 fi�ierului dorit. Spunem despre comand� ca "cite�te un argument de la | |
513 terminal" (�n acest caz, argumentul este numele fi�ierului). Dup� ce | |
514 tasta�i comanda | |
515 | |
516 C-x C-f (deschide un fi�ier) | |
517 | |
518 Emacs-ul v� va cere s� introduce�i numele fi�ierului. Numele pe care | |
519 �l tasta�i apare pe ultima linie a ecranului. Aceast� linie se | |
520 numeste "minibuffer" c�nd este folosit� pentru acest tip de | |
521 introducere. Comenzile normale de editare �n Emacs pot fi folosite �i | |
522 pentru editarea numelui fi�ierului. | |
523 | |
524 �n timp ce introduce�i numele fi�ierului (sau orice alt tip de | |
525 introducere de date �n minibuffer), pute�i anula comanda cu C-g. | |
526 | |
527 >> Tasta�i C-x C-f, apoi tasta�i C-g. Aceasta anuleaz� minibuffer-ul, | |
528 �i, de asemenea, anuleaz� comanda C-x C-f care �l folosea. �n | |
529 concluzie, nu ve�i mai deschide nici un fi�ier. | |
530 | |
531 C�nd a�i terminat de introdus numele fi�ierului, tasta�i <Return> | |
532 pentru a-l �ncheia. Dup� aceasta, comanda C-x C-f �ncepe s� lucreze | |
533 �i deschide fi�ierul pe care l-a�i ales. Minibuffer-ul dispare c�nd | |
534 comanda C-x C-f se termin�. | |
535 | |
536 Dup� c�teva momente, con�inutul fi�ierului apare pe ecran �i �l pute�i | |
537 edita. C�nd doriti s� face�i schimb�rile permanente, tasta�i comanda | |
538 | |
539 C-x C-s (salveaz� fi�ierul) | |
540 | |
541 Aceasta copiaz� textul din Emacs �ntr-un fi�ier. Prima oar� c�nd | |
542 face�i acest lucru, Emacs-ul redenume�te fi�ierul ini�ial �n a�a fel | |
543 �nc�t s� nu se piard�. Noul nume este creat prin ad�ugarea | |
544 caracterului "~" la numele ini�ial. | |
545 | |
546 C�nd opera�iunea de salvare este terminat�, Emacs-ul afi�eaz� numele | |
547 fi�ierului salvat. Se recomand� salvarea la intervale relativ mici, | |
548 pentru a nu pierde prea mult� munc� �n cazul unei eventuale bloc�ri a | |
549 sistemului. | |
550 | |
551 >> Tasta�i C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului. | |
552 Aceasta ar trebui s� afi�eze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de | |
553 jos a ecranului. | |
554 | |
555 OBSERVA�IE: �n unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca | |
556 ecranul �i nu ve�i mai primi nici un de r�spuns din partea Emacs-ului. | |
557 Aceasta indic� faptul c� o facilitate a sistemului de operare numit� | |
558 "controlul fluxului" ("flow control" �n limba englez�) intercepteaz� | |
559 C-s, nelas�ndu-l s� ajung� la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, | |
560 tasta�i C-q. Pute�i g�si detalii referitoare la aceast� a�a-numit� | |
561 "facilitate" �n sec�iunea "Spontaneous Entry to Incremental Search" | |
562 din manualul Emacs-ului. | |
563 | |
564 Pute�i deschide un fi�ier existent, pentru a-l vedea sau edita. | |
565 Pute�i de asemenea deschide un fi�ier care nu exist�. Aceasta este | |
566 modalitatea �n care crea�i noi fi�iere cu Emacs-ul: deschide�i | |
567 fi�ierul (care va fi gol ini�ial), apoi �ncepe�i s� introduce�i text | |
568 �n el. C�nd �i ve�i cere s� "salveze" fi�ierul, Emacs-ul va crea | |
569 fi�ierul cu textul pe care l-a�i introdus. De acum �nainte pute�i | |
570 considera c� edita�i un fi�ier existent. | |
571 | |
572 | |
573 * BUFFERE | |
574 --------- | |
575 | |
576 Dac� deschide�i un al doilea fi�ier cu C-x C-f, primul va continua s� | |
577 existe �n Emacs. Pute�i s� v� muta�i �napoi la el deschiz�ndu-l din | |
578 nou cu C-x C-f. �n acest fel pute�i avea un num�r destul de mare de | |
579 fi�iere deschise �n Emacs. | |
580 | |
581 >> Crea�i un fi�ier numit "foo" tast�nd C-x C-f foo <Return>. | |
582 Introduce�i un text oarecare, edita�i-l, apoi salva�i "foo" tast�nd | |
583 C-x C-s. �n cele din urm�, tasta�i C-x C-f TUTORIAL.ro <Return> | |
584 pentru a v� �ntoarce la tutorial. | |
585 | |
586 Emacs-ul stocheaz� textul fiec�rui fi�ier �ntr-un obiect numit | |
587 "buffer". Deschiderea unui fi�ier creeaz� un nou buffer �n Emacs. | |
588 Pentru a vedea o list� a bufferelor existente �n Emacs, tasta�i | |
589 | |
590 C-x C-b (lista de buffere) | |
591 | |
592 >> �ncerca�i C-x C-b acum. | |
593 | |
594 Observa�i cum fiecare buffer are un nume �i, uneori, un nume de fi�ier | |
595 corespunz�tor fi�ierului al c�rui con�inut este men�inut �n buffer-ul | |
596 respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fi�ier. De exemplu, | |
597 buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fi�ier asociat. Este | |
598 buffer-ul care con�ine lista de buffere �i a fost creat de comanda C-x | |
599 C-b. Orice text pe care �l vede�i �ntr-o fereastr� a Emacs-ului este | |
600 �ntotdeauna parte dintr-un buffer. | |
601 | |
602 >> Tasta�i C-x 1 pentru a sc�pa de lista de buffere. | |
603 | |
604 Dac� face�i schimb�ri �n textul unui fi�ier, apoi deschide�i un alt | |
605 fi�ier, primul fi�ier nu este salvat. Schimb�rile efectuate r�m�n �n | |
606 Emacs, �n buffer-ul asociat acelui fi�ier. Crearea sau editarea | |
607 buffer-ului celui de-al doilea fi�ier nu are nici un efect asupra | |
608 buffer-ului primului fi�ier. Acest lucru este foarte util, dar | |
609 �nseamn� c� ave�i nevoie de o modalitate convenabil� de a salva | |
610 buffer-ul primului fi�ier. Ar fi obositor s� fie necesar s� v� muta�i | |
611 �napoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest | |
612 motiv exist� comanda: | |
613 | |
614 C-x s salveaz� ni�te buffere | |
615 | |
616 C-x s v� �ntreab� despre fiecare buffer care con�ine modific�ri (�i | |
617 care nu a fost salvat) dac� dori�i s�-l salva�i. | |
618 | |
619 >> Introduce�i o linie de text, apoi tasta�i C-x s. | |
620 Ar trebui s� v� �ntrebe dac� s� salveze buffer-ul TUTORIAL.ro. | |
621 Raspunde�i "da" la �ntrebare tast�nd "y". | |
622 | |
623 | |
624 * EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI | |
625 ------------------------------- | |
626 | |
627 Exist� mult mai multe comenzi Emacs dec�t combina�ii de taste bazate | |
628 pe CONTROL �i META. Solu�ia �n Emacs este folosirea comenzilor | |
629 eXtinse. Acestea sunt de dou� feluri: | |
630 | |
631 C-x eXtinde un caracter; urmat� de un caracter | |
632 M-x eXtinde un nume; urmat� de un nume lung | |
633 | |
634 Acestea sunt comenzi care sunt utile �n general, dar folosite mai rar | |
635 dec�t comenzile despre care a�i �nv筐at p�n� acum. A�i v�zut deja | |
636 dou� dintre ele: comanda de deschis fi�iere (C-x C-f) �i comanda de | |
637 salvat fi�iere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de p�r�sit | |
638 Emacs-ul: C-x C-c. (Nu v� teme�i c� ve�i pierde schimb�ri f�cute �n | |
639 fi�iere; �nainte de a termina sesiunea curent� Emacs, C-x C-c v� va | |
640 �ntreba dac� dori�i s� salva�i fi�ierele modificate.) | |
641 | |
642 C-z este comanda cu care pute�i ie�i din Emacs *temporar* - astfel | |
643 �nc�t s� pute�i s� v� �ntoarce�i la aceea�i sesiune Emacs mai t�rziu. | |
644 | |
645 Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspend�" Emacs-ul; asta �nseamn� | |
646 c�, de�i v� ve�i �ntoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost | |
647 distrus. �n shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai | |
648 uzuale pute�i reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'. | |
649 | |
650 Pe sistemele care nu implementeaz� mecanismele de suspendare, C-z | |
651 creeaz� un subshell care ruleaz� sub Emacs pentru a v� oferi | |
652 posibilitatea de a rula alte programe �i de a v� �ntoarce la Emacs mai | |
653 t�rziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adev�rat din Emacs - comanda | |
654 `exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzual� de a v� | |
655 �ntoarce �n Emacs. | |
656 | |
657 �n general C-x C-c se folose�te �nainte de p�r�sirea sistemului. | |
658 Pute�i folosi aceast� comand� �i pentru a ie�i din instan�e de Emacs | |
659 lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea | |
660 s-ar putea s� nu fie capabile s� foloseasc� facilita�ile de suspendare | |
661 ale Emacs-ului. �n mod normal �ns�, dac� nu sunte�i pe cale s� | |
662 p�r�si�i sistemul, este mai bine s� suspenda�i Emacs-ul cu C-z dec�t | |
663 s� ie�i�i complet cu C-x C-c. | |
664 | |
665 Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor | |
666 pe care le-a�i �nv筐at p�n� acum: | |
667 | |
668 C-x C-f deschide un fi�ier | |
669 C-x C-s salveaz� fi�ierul | |
670 C-x C-b listeaz� bufferele | |
671 C-x C-c p�r�se�te Emacs-ul | |
672 C-x u anuleaz� | |
673 | |
674 Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite �i mai rar | |
675 sau comenzile care sunt folosite numai �n anumite moduri. Un exemplu | |
676 este comanda replace-string (�nlocuie�te-�ir) care �nlocuie�te global | |
677 toate apari�iile unui �ir de caractere cu alt �ir de caractere. C�nd | |
678 tasta�i M-x, Emacs-ul afi�eaz� pe ultima linie de pe ecran "M-x" �i | |
679 pute�i introduce numele comenzii - �n cazul nostru "replace-string". | |
680 Pute�i s� tasta�i doar "repl s<TAB>" �i Emacs-ul va completa numele. | |
681 Termina�i comanda cu <Return>. | |
682 | |
683 Comanda replace-string necesit� dou� argumente - �irul ce va fi | |
684 �nlocuit �i �irul �nlocuitor. La sf�r�itul introducerii fiec�rui | |
685 argument trebuie s� tasta�i <Return>. | |
686 | |
687 >> Muta�i cursorul pe linia goal� care se g�seste dou� linii mai jos. | |
688 Tasta�i apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>. | |
689 | |
690 Observa�i modul �n care aceast� linie s-a modificat: a�i �nlocuit | |
691 toate apari�iile cuv�ntului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dup� | |
692 pozi�ia ini�ial� a cursorului. | |
693 | |
694 | |
695 * SALVARE AUTOMAT� | |
696 ------------------ | |
697 | |
698 Dac� a�i facut schimb�ri �ntr-un fi�ier, dar nu le-a�i salvat, aceste | |
699 schimb�ri se pot pierde �n cazul �n care sistemul se blocheaz�. | |
700 Pentru a v� proteja munca, Emacs-ul salveaz� periodic un fi�ier de | |
701 "autosalvare" pentru fiecare fi�ier pe care �l edita�i. Acest fi�ier | |
702 are un "#" la �nceput �i unul la sf�r�it; de exemplu, dac� fi�ierul | |
703 dumneavoastr� se numeste "hello.c", fi�ierul de autosalvare | |
704 corespunz�tor se va numi "#hello.c#". C�nd salva�i fi�ierul �n mod | |
705 normal, Emacs-ul �terge fi�ierul de autosalvare. | |
706 | |
707 �n cazul unei c�deri a sistemului, pute�i s� v� recupera�i fi�ierul de | |
708 autosalvare deschiz�nd fi�ierul �n mod normal (fi�ierul pe care �l | |
709 edita�i, nu pe cel de autosalvare) �i tast�nd dup� aceea M-x recover | |
710 file<Return>. C�nd vi se cere confirmarea, tasta�i yes<Return> pentru | |
711 a continua �i a recupera fi�ierul. | |
712 | |
713 | |
714 * ZONA DE ECOU | |
715 -------------- | |
716 | |
717 Dac� Emacs-ul observ� c� tasta�i comenzile �ncet, vi le va ar�ta la | |
718 marginea de jos a ecranului �ntr-o zona numit� "zona de ecou". Zona | |
719 de ecou con�ine cea mai de jos linie a ecranului. | |
720 | |
721 | |
722 * LINIA DE MOD | |
723 -------------- | |
724 | |
725 Linia de deasupra zonei de ecou se nume�te "linia de mod" ("mode line" | |
726 �n limba englez�). Linia de mod con�ine ceva de genul: | |
727 | |
728 --**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%---------------- | |
729 | |
730 Aceast� linie prezint� informa�ii utile despre starea Emacs-ului �i | |
731 despre textul pe care �l edita�i. | |
732 | |
733 Sti�i deja ce �nseamn� numele fi�ierului - este fi�ierul pe care l-a�i | |
734 deschis. -NN%-- indic� pozi�ia curent� a cursorului �n text - NN la | |
735 sut� din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dac� �nceputul | |
736 fi�ierului este vizibil pe ecran, ve�i vedea --Top-- �n loc de | |
737 --00%--. Dac� sf�r�itul fi�ierului este vizibil pe ecran, ve�i vedea | |
738 --Bot-- (de la "bottom" �n limba englez�). Dac� fi�ierul este at�t de | |
739 mic, �nc�t �ncape �n �ntregime pe ecran, pe linia de mod ve�i vedea | |
740 --All--. | |
741 | |
742 Stelele de la �nceputul liniei de mod semnalizeaz� existen�a unor | |
743 modific�ri nesalvate �n text. Imediat dup� deschiderea fi�ierului, | |
744 por�iunea respectiv� din linia de mod nu con�ine nici o stea, doar | |
745 minusuri. | |
746 | |
747 Por�iunea din�untrul parantezelor v� spune modul de editare curent. | |
748 Modul implicit este "Fundamental", modul pe care �l folosi�i chiar | |
749 acum. Este un exemplu de "mod major". | |
750 | |
751 Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate | |
752 edit�rii diferitelor limbaje �i/sau tipuri de text, cum ar fi modul | |
753 Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment | |
754 dat �i numele s�u va fi �ntotdeauna acolo unde este "Fundamental" | |
755 acum. | |
756 | |
757 Fiecare mod major schimb� comportamentul unor comenzi. De exemplu | |
758 exist� comenzi pentru crearea comentariilor �ntr-un program, dar, cum | |
759 fiecare limbaj de programare are o idee diferit� despre felul cum ar | |
760 trebui s� arate un comentariu, fiecare mod major trebuie s� le | |
761 introduc� �ntr-un alt fel. Exist� c�te o comand� asociat� fiec�rui | |
762 mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De | |
763 exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul | |
764 "Fundamental". | |
765 | |
766 Dac� edita�i text �n limba rom�n�, cum ar fi de exemplu acest fi�ier, | |
767 ar trebui probabil s� folosi�i modul Text. | |
768 | |
769 >> Tasta�i M-x text-mode<Return>. | |
770 | |
771 Nu v� temeti, nici una din comenzile pe care le-a�i �nv筐at p�n� acum | |
772 nu schimb� Emacs-ul prea mult. Pute�i observa acum c� M-f �i M-b | |
773 trateaz� apostrofurile ca parte din cuvinte. �nainte, �n modul | |
774 Fundamental, M-f �i M-b tratau apostrofurile ca separatoare de | |
775 cuvinte. | |
776 | |
777 Modurile majore opereaz� schimb�ri subtile, ca cea descris� mai sus. | |
778 Majoritatea comenzilor execut� aceea�i opera�ie �n fiecare mod major, | |
779 dar func�ioneaz� pu�in diferit. | |
780 | |
781 Pentru a vedea documenta�ia referitoare la modul major curent, tasta�i | |
782 C-h m. | |
783 | |
784 >> Folosi�i C-u C-v o dat� sau de mai multe ori pentru a aduce aceast� | |
785 linie aproape de �nceputul ecranului. Tasta�i C-h m ca s� afla�i | |
786 diferen�ele dintre modul Text �i modul Fundamental. Tasta�i C-x 1 | |
787 pentru a �terge documenta�ia de pe ecran. | |
788 | |
789 Modurile majore se numesc "majore" pentru c� exist� �i moduri minore. | |
790 Modurile minore sunt ajust�ri minore ale modurilor majore. Fiecare | |
791 mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de | |
792 celelalte moduri minore �i independent de modul major curent. Pute�i | |
793 s� nu folosi�i nici un mod minor, un mod minor sau orice combina�ie de | |
794 moduri minore. | |
795 | |
796 Un mod minor care este foarte util, �n mod special c�nd edita�i text, | |
797 este modul "Auto Fill". C�nd acest mod este activat, Emacs-ul sparge | |
798 automat liniile la spa�iul dintre cuvinte de fiecare dat� c�nd | |
799 introduc�nd text crea�i o linie care este prea lung�. | |
800 | |
801 Pute�i activa modul "Auto Fill" execut�nd M-x auto-fill-mode<Return>. | |
802 C�nd acest mod este activat, �l pute�i dezactiva execut�nd aceea�i | |
803 comand�. Dac� modul este dezactivat, aceast� comand� �l activeaz�, | |
804 c�nd este activat, comanda �l dezactiveaz�. Se spune c� aceast� | |
805 comand� inverseaz� modul. | |
806 | |
807 >> Tasta�i M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduce�i apoi o linie | |
808 con�in�nd "asdf " de mai multe ori, p�n� c�nd linia se sparge �n | |
809 dou�. Trebuie s� pune�i spa�ii �ntre cuvinte pentru c� Auto Fill | |
810 sparge linia numai la spa�ii. | |
811 | |
812 Marginea este stabilit� �n mod normal la 70 de caractere, dar pute�i | |
813 schimba aceast� valoare cu comanda C-x f. Introduce�i valoarea dorit� | |
814 ca argument numeric pentru C-x f. | |
815 | |
816 >> Tasta�i C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f). | |
817 Introduce�i apoi un text oarecare �i observa�i cum Emacs-ul umple | |
818 linii de maximum 20 de caractere. Restaura�i marginea la 70 de | |
819 caractere folosind din nou C-x f. | |
820 | |
821 Dac� face�i schimb�ri �n mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu | |
822 rearanjeaz� paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie s� tasta�i | |
823 M-q (META-q) cu cursorul pozi�ionat �n�untrul paragrafului. | |
824 | |
825 >> Muta�i cursorul �n paragraful precedent �i tasta�i M-q. | |
826 | |
827 | |
828 * C�UTARE | |
829 --------- | |
830 | |
831 Emacs-ul poate caut� �iruri (grupuri continue de caractere sau | |
832 cuvinte) fie �nainte, fie �napoi (fa� de pozi�ia curent� a cursorului | |
833 �n text). C�utarea unui �ir este o opera�ie ce mut� cursorul; | |
834 cursorul este mutat �n pozi�ia corespunz�toare urm�toarei apari�ii a | |
835 �irului �n text. | |
836 | |
837 C�utarea este diferit� �n Emacs fa� de majoritatea editoarelor, | |
838 deoarece este "incremental�". Asta �nseamn� c� execu�ia opera�iunii | |
839 de c�utare se face �n timp ce tasta�i �irul de c�utat. | |
840 | |
841 Comanda ce ini�iaz� c�utarea este C-s pentru c�utare �nainte �i C-r | |
842 pentru c�utare �napoi. A�TEPTA�I! Nu le �ncerca�i acum. | |
843 | |
844 C�nd tasta�i C-s ve�i remarca faptul c� �irul "I-search" apare ca | |
845 prompt �n zona de ecou. Aceasta v� spune c� Emacs-ul este �n modul de | |
846 c�utare incremental�, a�tept�nd ca dumneavoastr� s� introduce�i �irul | |
847 pe care dori�i s�-l c�uta�i. C�utarea poate fi terminat� cu <Return>. | |
848 | |
849 >> Tasta�i acum C-s pentru a porni o c�utare. �NCET, c�te o singur� | |
850 liter� la un moment dat, tasta�i cuv�ntul "cursor", f�c�nd o pauz� | |
851 dup� fiecare caracter tastat ca s� observa�i ce se �ntampl� cu | |
852 cursorul. Acum a�i terminat de c�utat prima apari�ie a cuv�ntului | |
853 "cursor". | |
854 >> Tasta�i C-s din nou, pentru a c�uta urm�toarea apari�ie a | |
855 cuv�ntului "cursor". | |
856 >> Tasta�i acum <Delete> de patru ori �i observa�i mi�carea | |
857 cursorului. | |
858 >> Tasta�i <Return> pentru a termina c�utarea. | |
859 | |
860 A�i observat ce s-a �ntamplat? �n timpul unei c�ut�ri incrementale | |
861 Emacs-ul �ncearc� s� se pozi�ioneze pe prima apari�ie a �irului pe | |
862 care l-a�i introdus p�n� �n momentul respectiv. Dac� vre�i s� v� | |
863 pozi�iona�i pe urm�toarea apari�ie a cuv�ntului "cursor", nu trebuie | |
864 dec�t s� tasta�i C-s �nc� o dat�. Dac� nu mai exist� o alt� apari�ie, | |
865 Emacs-ul va emite un sunet �i v� va anun�a c� opera�iunea de c�utare a | |
866 e�uat ("failed" �n limba englez�). C-g este o alt� metod� de a | |
867 termina c�utarea. | |
868 | |
869 OBSERVA�IE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul �i nu ve�i mai | |
870 primi nici un r�spuns de la Emacs. Aceasta indic� faptul c� o | |
871 "facilitate" a sistemului de operare numit� "controlul fluxului" | |
872 ("flow control" �n limba englez�) intercepteaz� caracterul C-s �i | |
873 acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, ap�sa�i | |
874 C-q. Pute�i g�si detalii referitoare la aceast� a�a-numit� | |
875 "facilitate" �n sec�iunea "Spontaneous Entry to Incremental Search" | |
876 din manualul Emacs-ului. | |
877 | |
878 Dac� sunte�i �n mijlocul unei c�ut�ri incrementale �i tasta�i | |
879 <Delete>, ve�i observa c� ultimul caracter �n c�utarea incremental� | |
880 este �ters �i c�utarea se �ntoarce la pozi�ia anterioar�. De exemplu, | |
881 s� presupunem c� a�i tastat "c", pentru a c�uta prima apari�ie a lui | |
882 "c". Dac� tasta�i "u", cursorul se va muta la prima apari�ie a lui | |
883 "cu". Tasta�i acum <Delete>. Aceasta va �terge "u"-ul din �irul de | |
884 c�utare �i cursorul se va muta �napoi la prima apari�ie a lui "c". | |
885 | |
886 C�utarea incremental� poate fi terminat� prin tastarea unui caracter | |
887 bazat pe CONTROL sau META (cu c�teva excep�ii - caracterele care sunt | |
888 specifice c�ut�rii, cum ar fi C-s �i C-r). | |
889 | |
890 C-s �ncepe o c�utare care inspecteaz� textul de DUP� pozi�ia curent� a | |
891 cursorului. Dac� dori�i s� c�uta�i �n textul dinaintea pozi�iei | |
892 curente a cursorului, folosi�i C-r. Toat� discu�ia referitoare la C-s | |
893 se aplic� �i comenzii C-r, cu men�iunea c� direc�ia de c�utare este | |
894 invers�. | |
895 | |
896 | |
897 * FERESTRE MULTIPLE | |
898 ------------------- | |
899 | |
900 Una dintre facilit筐ile importante ale Emacs-ului este aceea de a | |
901 afi�a pe ecran mai multe ferestre simultan. | |
902 | |
903 >> Muta�i cursorul pe aceast� linie �i tasta�i C-u 0 C-l. | |
904 | |
905 >> Tasta�i acum C-x 2 pentru a �mp�r�i ecranul �n dou� ferestre. | |
906 Am�ndou� ferestrele vor afi�a acest tutorial. Cursorul va r�mane | |
907 �n fereastra din partea de sus a ecranului. | |
908 | |
909 >> Tasta�i C-M-v pentru a mi�ca textul din fereastra de jos. | |
910 (Dac� nu ave�i o tast� META, tasta�i ESC C-v.) | |
911 | |
912 >> Tasta�i C-x o ("o" de la "other" - "cealalt�" �n limba | |
913 englez�) pentru a muta cursorul �n fereastra de jos. | |
914 | |
915 >> Tasta�i C-v �i M-v �n fereastra de jos pentru a muta textul. | |
916 Continua�i s� citi�i aceste instruc�iuni �n fereastra de sus. | |
917 | |
918 >> Tasta�i C-x o din nou pentru a muta cursorul �napoi �n fereastra de | |
919 sus. Cursorul va fi plasat �n locul unde a fost anterior. | |
920 | |
921 Pute�i continua s� folosi�i C-x o pentru a v� muta �ntre ferestre. | |
922 Fiecare fereastr� are propria ei pozi�ie a cursorului, dar numai o | |
923 fereastr� arat� cursorul la un moment dat. Toate opera�iile normale | |
924 de editare au efect �n fereastra �n care se g�se�te cursorul - | |
925 fereastra respectiv� se nume�te "fereastra selectat�". | |
926 | |
927 Comanda C-M-v este foarte util� c�nd edita�i text �ntr-o fereastr� �i | |
928 folosi�i cealalt� fereastr� pentru a citi documenta�ii. Pute�i �ine | |
929 �ntotdeauna cursorul �n fereastra �n care edita�i, �n timp ce avansa�i | |
930 textul din cealalt� fereastr� cu C-M-v. | |
931 | |
932 C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dac� ave�i o tast� | |
933 META, pute�i tasta C-M-v �in�nd ap�sate �i CONTROL �i META c�nd tasta�i | |
934 v. Nu conteaz� care dintre CONTROL sau META este ap�sat� mai �nt�i, | |
935 pentru c� am�ndou� ac�ioneaz� prin modificarea caracterului pe care �l | |
936 tasta�i. | |
937 | |
938 Dac� nu ave�i o tast� META �i folosi�i ESC �n loc, ordinea este | |
939 important�: trebuie s� tasta�i ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v | |
940 nu va func�iona, din cauza faptului c� ESC este un caracter de sine | |
941 st�t�tor, nu un modificator. | |
942 | |
943 >> Tasta�i C-x 1 (�n fereastra de sus) ca s� renun�a�i la fereastra | |
944 de jos. | |
945 | |
946 (Dac� a�i tastat C-x 1 �n fereastra de jos, aceast� comand� va �nchide | |
947 fereastra de sus. G�ndi�i-v� la ea a�a "P�streaz� doar o fereastr� - | |
948 cea �n care sunt acum.") | |
949 | |
950 Nu este nevoie s� afisa�i acela�i buffer �n ambele ferestre. Dac� | |
951 folosi�i C-x C-f pentru a deschide un fi�ier �ntr-o fereastr�, | |
952 cealalt� fereastr� nu se schimb�. Pute�i deschide un fi�ier diferit | |
953 �n fiecare fereastr�. | |
954 | |
955 O alt� modalitate de a folosi dou� ferestre ca s� afi�a�i lucruri | |
956 diferite: | |
957 | |
958 >> Tasta�i C-x 4 C-f apoi numele unui fi�ier. Termina�i comanda | |
959 cu <Return> Observa�i c� fi�ierul specificat apare �n fereastra de | |
960 jos. Cursorul la fel. | |
961 | |
962 >> Tasta�i C-x o pentru a v� muta �n fereastra de sus, apoi tasta�i | |
963 C-x 1 pentru a �terge fereastra de jos. | |
964 | |
965 | |
966 * NIVELURI DE EDITARE RECURSIV� | |
967 ------------------------------- | |
968 | |
969 Uneori ve�i intra �n ceea ce se numeste un "nivel de editare | |
970 recursiv�". Acesta este indicat de prezen�a unor paranteze drepte �n | |
971 linia de mod �n jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea | |
972 s� vede�i [(Fundamental)] �n loc de (Fundamental). | |
973 | |
974 Pentru a ie�i din nivelul de editare recursiv�, tasta�i ESC ESC ESC. | |
975 Aceasta este o comand� de ie�ire de uz general. O pute�i folosi �i ca | |
976 s� ie�i�i din minibuffer sau ca s� elimina�i ferestrele �n plus. | |
977 | |
978 >> Tasta�i M-x pentru a intra �n minibuffer; tasta�i apoi ESC ESC ESC | |
979 ca s� ie�i�i. | |
980 | |
981 Nu pute�i folosi C-g pentru a ie�i dintr-un nivel de editare recursiv� | |
982 deoarece comanda C-g este folosit� pentru a anula comenzi �i argumente | |
983 �n�untrul unui nivel de editare recursiv�. | |
984 | |
985 | |
986 * CUM PUTE�I OB�INE MAI MULTE INFORMA�II | |
987 ---------------------------------------- | |
988 | |
989 �n acest tutorial am �ncercat s� furniz�m suficiente informa�ii pentru | |
990 a face primii pa�i �n Emacs. Exist� at�t de multe comenzi �n Emacs | |
991 �nc�t ar fi imposibil s� le explic�m pe toate aici. S-ar putea �ns� | |
992 s� dori�i s� �nva�a�i mai multe despre Emacs, deoarece ofer� foarte | |
993 multe facilita�i interesante. Exist� comenzi pentru a citi | |
994 documenta�ia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajut�toare | |
995 sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit �i "caracterul de ajutor". | |
996 | |
997 Pentru a folosi aceste facilit筐i de ajutor, tasta�i caracterul C-h, | |
998 apoi un caracter ce specific� tipul de ajutor de care ave�i nevoie. | |
999 �n cazul �n care sunte�i nel�murit, tasta�i C-h ? �i Emacs-ul v� va | |
1000 spune ce fel de ajutor v� poate oferi. Dac� a�i tastat C-h �i v� | |
1001 r�zg�ndi�i (nu mai dori�i ajutor) pute�i tasta C-g pentru a anula | |
1002 comanda. | |
1003 | |
1004 (Anumite site-uri remapeaz� caracterul C-h. Nu ar trebui s� fac� asta | |
1005 orbe�te pentru to�i utilizatorii - ave�i motiv s� v� pl�nge�i | |
1006 administratorului de sistem. �ntre timp, dac� C-h nu afi�eaz� un | |
1007 mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, �ncerca�i M-x | |
1008 help<Return> �n loc.) | |
1009 | |
1010 Comanda elementar� de ajutor este C-h c. Tasta�i C-h, apoi caracterul | |
1011 c �i o comand� alc�tuit� dintr-un caracter sau secven� de caractere | |
1012 �i Emacs-ul va afi�a o scurt� descriere a comenzii. | |
1013 | |
1014 >> Tasta�i C-h c C-p. | |
1015 | |
1016 Mesajul ar trebui s� fie ceva de genul | |
1017 | |
1018 C-p runs the command previous-line | |
1019 | |
1020 Aceasta v� spune "numele func�iei". Numele de func�ii sunt folosite | |
1021 �n principal pentru a adapta �i extinde Emacs-ul, dar, cum numele | |
1022 func�iilor sunt alese �n a�a fel �nc�t s� indice actiunea comenzii | |
1023 respective, ele pot servi ca o documenta�ie foarte scurt�, suficient� | |
1024 ca s� v� aminteasc� de comenzi pe care le-a�i �nv筐at deja. | |
1025 | |
1026 Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) �i (dac� | |
1027 nu ave�i o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise | |
1028 dup� C-h c. | |
1029 | |
1030 Pentru a ob�ine mai multe informa�ii despre o comand�, folosi�i C-h k | |
1031 �n loc de C-h c. | |
1032 | |
1033 >> Tasta�i C-h k C-p. | |
1034 | |
1035 Aceast� comand� afi�eaz� documenta�ia �i numele func�iei �ntr-o | |
1036 fereastr� separat�. C�nd termina�i de citit, tasta�i q pentru a | |
1037 o elimina. Nu trebuie s� face�i acest lucru imediat. Pute�i edita | |
1038 o vreme, citind textul din fereastra de ajutor. | |
1039 | |
1040 C�teva comenzi C-h utile: | |
1041 | |
1042 C-h f descrie o func�ie al c�rei nume trebuie s�-l | |
1043 introduce�i | |
1044 | |
1045 >> �ncerca�i s� tasta�i C-h f previous-line<Return>. | |
1046 Aceasta afi�eaz� toat� informa�ia pe care o are Emacs-ul despre | |
1047 func�ia ce implementeaz� comanda C-p. | |
1048 | |
1049 C-h a Command Apropos. Tasta�i un cuv�nt cheie �i Emacs-ul va | |
1050 lista toate func�iile �i variabilele ale c�ror nume | |
1051 con�in acel cuv�nt cheie. La st�nga comenzilor care | |
1052 pot fi invocate cu M-x va fi afi�at� o stelu�. | |
1053 Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o | |
1054 secven� de unul sau dou� caractere ce execut� aceea�i | |
1055 comand�. | |
1056 | |
1057 >> Tasta�i C-h a fi�ier<Return>. | |
1058 | |
1059 Aceasta afi�eaz� �ntr-o alt� ferastr� o list� a tuturor comenzilor M-x | |
1060 al c�ror nume con�ine "fi�ier". Ve�i vedea caractere-comand� de genul | |
1061 C-x C-f listate l�ng� comanda nume corespunz�toare (find-file). | |
1062 | |
1063 >> Tasta�i C-M-v ca s� deplasa�i con�inutul ferestrei de ajutor. | |
1064 Face�i acest lucru de c�teva ori. | |
1065 | |
1066 >> Tasta�i C-x 1 pentu a �terge fereastra de ajutor. | |
1067 | |
1068 | |
1069 * CONCLUZII | |
1070 ----------- | |
1071 | |
1072 �ine�i minte, pentru a ie�i permanent din Emacs, folosi�i C-x C-c. | |
1073 Pentru a ie�i temporar �ntr-un shell (�n a�a fel �nc�t s� v� pute�i | |
1074 �ntoarce la Emacs mai t�rziu) folosi�i C-z. | |
1075 | |
1076 Acest tutorial a fost organizat �n a�a fel �nc�t s� fie pe �n�elesul | |
1077 noilor utilizatori - nu v� sfii�i s� v� pl�nge�i autorilor dac� gasi�i | |
1078 ceva neclar! | |
1079 | |
1080 | |
1081 COPIERE | |
1082 ------- | |
1083 | |
1084 Acest tutorial este rezultatul prelucr�rii unei serii lungi de | |
1085 tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft | |
1086 pentru versiunea ini�ial� de Emacs. | |
1087 | |
1088 Cu scopul evit�rii oric�ror confuzii datorate traducerii, las �n | |
1089 continuare no�ita de copyright original� �n limba englez�. | |
1090 | |
1091 This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and | |
1092 comes with permission to distribute copies on certain conditions: | |
1093 | |
68640
e8a3fb527b77
Update years in copyright notice; nfc.
Thien-Thi Nguyen <ttn@gnuvola.org>
parents:
65088
diff
changeset
|
1094 Copyright (C) 1998, 2002, 2003, 2004, 2005, |
e8a3fb527b77
Update years in copyright notice; nfc.
Thien-Thi Nguyen <ttn@gnuvola.org>
parents:
65088
diff
changeset
|
1095 2006 Free Software Foundation, Inc. |
25853 | 1096 |
1097 Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies | |
1098 of this document as received, in any medium, provided that the | |
1099 copyright notice and permission notice are preserved, | |
1100 and that the distributor grants the recipient permission | |
1101 for further redistribution as permitted by this notice. | |
1102 | |
1103 Permission is granted to distribute modified versions | |
1104 of this document, or of portions of it, | |
1105 under the above conditions, provided also that they | |
1106 carry prominent notices stating who last altered them. | |
1107 | |
1108 Condi�iile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar �n acela�i | |
1109 spirit. Citi�i fi�ierul COPYING �i apoi distribui�i prietenilor copii | |
1110 ale Emacs-ului. Contribui�i la eliminarea obstruc�ionismului software | |
1111 folosind, scriind �i distribuind free software! | |
52401 | 1112 |
63047
916f1679ae7e
Change NBSP to space. Move coding cookie from the
Juri Linkov <juri@jurta.org>
parents:
61221
diff
changeset
|
1113 ;;; Local Variables: |
916f1679ae7e
Change NBSP to space. Move coding cookie from the
Juri Linkov <juri@jurta.org>
parents:
61221
diff
changeset
|
1114 ;;; coding: iso-latin-2 |
916f1679ae7e
Change NBSP to space. Move coding cookie from the
Juri Linkov <juri@jurta.org>
parents:
61221
diff
changeset
|
1115 ;;; End: |
916f1679ae7e
Change NBSP to space. Move coding cookie from the
Juri Linkov <juri@jurta.org>
parents:
61221
diff
changeset
|
1116 |
52401 | 1117 ;;; arch-tag: dcf252cf-bd67-4f8d-a440-1ec4b8dbfd70 |